Schimbări în succesiune, dar nu pentru prințese
Parlamentul Japoniei a adoptat, vineri, 17 iulie 2026, o serie de modificări legislative privind succesiunea imperială, aprobate cu o largă majoritate de Camera Consilierilor, camera superioară a legislativului. Decizia menține însă regula fundamentală a succesiunii exclusiv masculine, interzicând femeilor accesul pe Tronul Crizantemei, în ciuda sprijinului public semnificativ pentru o astfel de schimbare. Potrivit AFP și Le Figaro, prin această reformă, tronul rămâne rezervat bărbaților, iar viitorul celei mai vechi monarhii ereditare din lume depinde în continuare de Prințul Hisahito, nepotul împăratului Naruhito.
Noua legislație, care modifică Legea Casei Imperiale în vigoare din 1947, autorizează revenirea în familia imperială, prin adopție, a unor rude de sex masculin din ramuri îndepărtate, cu condiția ca aceștia să aibă peste 15 ani și să fie necăsătoriți. Această prevedere este menită să compenseze numărul tot mai mic de bărbați eligibili în linia succesorală. Un aspect important al reformei, evidențiat de ambele surse, este că prințesele nu își vor mai pierde statutul de membre ale familiei imperiale dacă se căsătoresc cu un cetățean care nu face parte din Casa Imperială, un drept de care bărbații beneficiau deja. Până acum, prințesele erau obligate să părăsească familia imperială și își pierdeau statutul oficial în astfel de cazuri.
Cu toate acestea, esența legii succesiunii rămâne neschimbată: tronul poate fi moștenit exclusiv pe linie masculină. Aceasta înseamnă că Prințesa Aiko, fiica împăratului Naruhito, în vârstă de 24 de ani, nu poate deveni împărăteasă, în ciuda popularității sale considerabile în rândul japonezilor. În prezent, unicul moștenitor tânăr al tronului este Prințul Hisahito, în vârstă de 19 ani, nepotul împăratului. Dacă acesta nu va avea un fiu, Japonia riscă să rămână fără un moștenitor eligibil, iar linia de succesiune masculină s-ar putea stinge, o preocupare majoră pentru viitorul monarhiei japoneze.
Adoptarea legii a fost precedată de negocieri intense în interiorul Partidului Liberal-Democrat (PLD), aflat la guvernare și condus de premierul Sanae Takaichi. Deși Japonia este condusă pentru prima dată de o femeie în funcția de prim-ministru, Takaichi s-a opus ferm posibilității ca o femeie să poată accede pe tronul imperial, fiind o susținătoare a menținerii succesiunii exclusiv masculine. Această poziție a generat critici chiar și din interiorul partidului. Veteranul PLD, Seiichiro Murakami, a declarat după votul din 10 iulie din Camera inferioară că este „scandalos” să fie exclusă posibilitatea ca Prințesa Aiko să devină împărăteasă, potrivit AFP.
Soluția aleasă de autorități nu este unanim susținută. Asahiro Kuni, în vârstă de 81 de ani, fost membru al uneia dintre cele 11 ramuri imperiale desprinse de Casa Imperială după cel de-al Doilea Război Mondial, consideră că readucerea rudelor îndepărtate prin adopție este nerealistă. „La 15 ani, o persoană a crescut respirând aerul libertății. Cred că i-ar fi dificil să se adapteze vieții din familia imperială”, a declarat Kuni pentru cotidianul Asahi, citat de AFP. El a adăugat că, deși unii ar putea fi tentați de o astfel de propunere, „dacă ar înțelege dificultățile vieții ca membru al familiei imperiale, probabil că nu ar mai spune asta”. Kuni a mers chiar mai departe, afirmând că și-a sfătuit propriii nepoți să refuze o astfel de ofertă.
Presa japoneză, inclusiv cotidianul Yomiuri, considerat în mod tradițional apropiat de PLD, a criticat, de asemenea, soluția adoptată de Guvern într-un editorial recent. Această divergență de opinii subliniază complexitatea și sensibilitatea subiectului în societatea japoneză. Familia imperială a Japoniei numără în prezent doar 16 membri, dintre care doar cinci sunt bărbați, o statistică ce subliniază criza demografică a succesiunii masculine. Potrivit unui sondaj publicat în luna mai de Asahi, 72% dintre japonezi susțin modificarea regulilor astfel încât și femeile să poată accede pe Tronul Crizantemei, o cifră similară cu cea raportată de Le Figaro, demonstrând o discrepanță clară între voința publică și decizia politică.
De ce contează
Decizia Parlamentului japonez de a menține excluderea femeilor de la succesiunea imperială are implicații profunde pentru viitorul monarhiei și pentru rolul femeilor în societatea niponă. Într-o epocă în care egalitatea de gen este tot mai mult promovată la nivel global, Japonia rămâne ancorată într-o tradiție veche, ignorând dorința majorității cetățenilor săi. Această hotărâre nu doar că plasează o presiune imensă pe Prințul Hisahito pentru a asigura continuitatea liniei masculine, dar și subliniază rezistența la modernizare în anumite segmente ale elitei politice, chiar și sub conducerea unei femei prim-ministru. Impactul pe termen lung ar putea fi o erodare a relevanței monarhiei în ochii tinerelor generații, care susțin cu preponderență schimbarea.
În concluzie, reforma legislativă a Casei Imperiale japoneze reprezintă un compromis delicat între tradiție și necesitatea adaptării la realitățile demografice. Deși a adus modificări notabile, cum ar fi păstrarea statutului imperial pentru prințesele căsătorite cu non-nobili și posibilitatea reintegrării rudelor masculine îndepărtate, a eșuat în a aborda problema centrală a succesiunii feminine. Această decizie lasă deschise întrebări cruciale despre stabilitatea pe termen lung a liniei imperiale și despre capacitatea monarhiei de a se alinia cu valorile moderne ale societății japoneze.
Rămâne de văzut cum va evolua opinia publică și dacă presiunea va fi suficientă pentru a determina o revizuire ulterioară a legii, care să permită accesul femeilor pe Tronul Crizantemei, în anii ce urmează.