Beijingul respinge ferm acuzațiile de interferență
China a negat vehement acuzațiile președintelui american Donald Trump, care susține că Beijingul s-ar fi implicat brutal în procesul electoral din SUA, obținând zeci de milioane de înregistrări cu datele alegătorilor. Într-o declarație acordată CNN joi, 16 iulie 2026, un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei în SUA, de la Washington, a subliniat: „China a respectat întotdeauna principiul neamestecului în afacerile interne ale altor ţări. Alegerile din SUA sunt o chestiune internă a Statelor Unite. Rezultatul acestora este determinat de voturile poporului american. China nu s-a amestecat niciodată şi nu se va amesteca niciodată în alegerile prezidenţiale din SUA”, conform News.ro.
Această reacție oficială vine după ce președintele Trump a anunțat că va declasifica informații critice, afirmând că „datele a zeci de milioane de alegători din 18 state au fost cumpărate, furate sau piratate de China”. Trump a reiterat acuzațiile conform cărora agențiile de spionaj americane ar fi ascuns aceste informații compromițătoare încă din 2020. Potrivit Casei Albe, fișierele de înregistrare a alegătorilor ar fi fost achiziționate ilicit, furate sau piratate de către China. Președintele a descris situația drept „un coșmar fără precedent în materie de securitate electorală” și a acuzat „membrii statului paralel” că au suprimat informațiile despre amploarea amestecului chinez, ascunzându-le de președinte și de Congres, relatează CNN și Reuters.
Discursul de 25 de minute al lui Trump, transmis în prime-time, a avut loc într-un context politic dificil, marcat de războiul nepopular cu Iranul și de prețurile ridicate la energie. Președintele a folosit această ocazie pentru a transforma securitatea electorală într-o temă centrală pentru alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, când republicanii își apără majoritățile fragile din Congres. El a făcut din nou presiuni asupra republicanilor din Congres să adopte legea „SAVE America Act”, care ar impune noi cerințe privind identificarea alegătorilor cu fotografie și dovada cetățeniei pentru înregistrare, precum și restricționarea votului prin corespondență. Democrații și susținătorii dreptului la vot susțin că această legislație ar suprima voturile legitime, iar proiectul de lege a fost blocat în Senat din cauza opoziției democrate.
Evaluările serviciilor de informații americane din 2021, realizate sub conducerea lui John Ratcliffe, pe atunci directorul serviciilor naționale de informații și actualul director al CIA, nu au găsit indicii că vreun actor străin ar fi reușit să altereze „vreun aspect tehnic” al votului din 2020, inclusiv înregistrările alegătorilor, buletinele de vot sau rezultatele. Raportul a confirmat, totuși, că China a desfășurat o campanie începând cel puțin din 2008 pentru a colecta informații despre alegătorii americani, opinia publică și oficiali guvernamentali, probabil cu scopul de a prezice rezultatele electorale. Două surse familiare cu această chestiune, citate de Reuters, au menționat că datele obținute de China nu erau confidențiale, deoarece fișierele cu alegători sunt achiziționate în mod obișnuit de consultanții politici și nu pot fi manipulate pentru a schimba rezultatele votului.
Deși președintele Trump a afirmat că a descoperit dovezi privind peste 275.000 de persoane fără cetățenie înregistrate pentru a vota în doar patru state, nu a fost clar câte dintre acestea au votat efectiv. Studiile anterioare au arătat că votul persoanelor fără cetățenie este extrem de rar, iar sistemele de verificare a cetățeniei au identificat uneori eronat cetățeni americani naturalizați ca fiind non-cetățeni. Senatorul democrat Mark Warner, vicepreședinte al Comisiei de Informații a Senatului, a declarat în timpul discursului lui Trump că „«Dezvăluirile» șocante ale lui Trump despre China sunt complet false. Adevărul este că agențiile noastre de informații au convenit în unanimitate că China nici măcar nu a încercat să modifice un singur vot la alegerile din 2020.”
Beijingul a negat în repetate rânduri acuzațiile anterioare legate de amestecul în alegeri și de ingerința politică din partea mai multor țări occidentale, printre care Australia, Canada și Marea Britanie, pe lângă SUA. Această poziție consecventă subliniază o politică externă chineză ce promovează neamestecul în afacerile interne ale altor state. Tensiunile dintre SUA și China au fost deja exacerbate de războiul comercial costisitor din anul precedent, iar acuzațiile lui Trump riscă să destabilizeze și mai mult o relație care abia începuse să se normalizeze. Președintele american speră să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping în septembrie pentru a discuta despre îmbunătățirea relațiilor comerciale, un obiectiv care ar putea fi compromis de actualele acuzații.
Comunitatea de informații americane a concluzionat în 2021 că China a căutat să influențeze rezultatele alegerilor din SUA, dar nu a găsit dovezi că ar fi reușit să altereze voturile sau infrastructura electorală. Această contradicție între afirmațiile președintelui Trump și evaluările oficiale ale serviciilor de informații subliniază o diviziune internă semnificativă în percepția amenințărilor la adresa securității electorale. Faptul că două dintre cele trei mari rețele de televiziune din SUA și CNN au decis să nu difuzeze discursul lui Trump pe platformele lor principale, o practică rezervată de obicei discursurilor importante pe teme de interes național, sugerează o reticență a presei de a legitima acuzațiile fără dovezi concrete.
De ce contează
Acest episod este crucial pentru că subminează încrederea publicului în integritatea procesului electoral american și în instituțiile de informații. Afirmațiile președintelui Trump, chiar dacă sunt contrazise de evaluările oficiale, pot consolida percepțiile de fraudă electorală în rândul susținătorilor săi, așa cum a arătat un sondaj Reuters/Ipsos din aprilie, unde 63% dintre republicani credeau că alegerile din 2020 au fost „furate”. Tensiunile cu China, a doua economie a lumii, au implicații economice și geopolitice majore, putând afecta negocierile comerciale și stabilitatea globală. Discursul servește, de asemenea, ca o tactică politică pentru a mobiliza baza republicană înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026.
În ciuda negărilor categorice din partea Chinei și a lipsei de dovezi concrete prezentate de serviciile de informații americane privind alterarea voturilor, dezbaterea privind securitatea electorală și presupusul amestec străin va continua să domine discursul politic american. Rămâne de văzut dacă președintele Trump va reuși să convingă Congresul să adopte „SAVE America Act” sau dacă reticența democraților va prevala. De asemenea, viitoarea întâlnire dintre președintele Trump și președintele chinez Xi Jinping, programată pentru septembrie, va fi un barometru important pentru starea relațiilor bilaterale și pentru capacitatea celor două puteri de a gestiona tensiunile în ciuda acuzațiilor publice.
Întrebarea fundamentală rămâne dacă aceste acuzații sunt o strategie politică internă sau o preocupare reală de securitate națională, iar răspunsul va modela peisajul politic și internațional al anilor următori.