Raportul anual Rule of Law arată restanțe semnificative
Comisia Europeană (CE) a criticat, vineri, 17 iulie 2026, Camera Deputaților din România pentru blocarea, încă din octombrie 2023, a unui proiect de lege esențial al Autorității Electorale Permanente (AEP) care vizează transparentizarea finanțării partidelor politice. Această observație este inclusă în cel de-al șaptelea Raport anual privind Statul de Drept (Rule of Law Report), care evaluează situația din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și, pentru prima dată, din patru state candidate. „Nu s-au înregistrat evoluții în vederea îmbunătățirii transparenței finanțării partidelor politice, deoarece legislația este încă în așteptare în Parlament”, se arată în documentul citat de G4Media, subliniind că nu a fost stabilită o dată pentru adoptare.
Raportul Comisiei Europene, publicat vineri, 17 iulie 2026, subliniază persistența unor îngrijorări majore legate de lipsa unui audit amănunțit, a investigării și a aplicării normelor privind finanțarea partidelor, precum și de sancțiunile reduse pentru nerespectarea acestora. Camera Deputaților, condusă de Sorin Grindeanu (PSD) la momentul criticilor, este direct vizată de această întârziere. Această problemă a fost constant semnalată de publicații precum G4Media, care au realizat investigații detaliate despre modul netransparent în care partidele utilizează subvențiile de la bugetul de stat pentru a-și asigura expunere mediatică. Chiar și lideri politici precum Marcel Ciolacu și Lăbăreanu au promis, în trecut, transparentizarea cheltuielilor, însă fără rezultate concrete.
Pe lângă critica adresată Parlamentului, Comisia Europeană a vizat și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru deficiențe în activitatea sa de audit. Potrivit raportului CE, AEP nu a efectuat auditul anual al partidelor politice, o sarcină care fusese deja amânată în 2024. Curtea de Conturi confirmase anterior necesitatea unei mai bune reglementări a finanțării partidelor și recomandase AEP să inițieze modificări legislative. Mai mult, societatea civilă a criticat lipsa de transparență în procesul de numire a lui Adrian Țuțuianu (ex-PSD) la conducerea AEP. Acesta a fost demis de Parlament în februarie 2025 din motive de integritate, iar un nou președinte a fost numit în decembrie, însă procesul a fost marcat de aceleași critici privind opacitatea.
Raportul CE extinde analiza și la alte aspecte ale statului de drept în România. Deși constată progrese în aplicarea legilor justiției, care au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, Comisia Europeană menționează că nu au fost adoptate măsuri pentru întărirea garanțiilor referitoare la independența procurorilor de rang înalt. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese în privința organizării și funcționării poliției judiciare. Aceste deficiențe persistă în ciuda recomandărilor anterioare ale Comisiei, care îndeamnă România să consolideze independența procurorilor, să finalizeze reforma declarațiilor de avere și să reducă folosirea ordonanțelor de urgență.
La nivel european, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că statul de drept este fundamentul încrederii și face din Europa „cel mai bun și mai sigur loc pentru a trăi și a investi”. Raportul a devenit un instrument esențial pentru susținerea reformelor și orientarea dezbaterilor naționale privind respectarea valorilor UE. În majoritatea statelor membre au fost înregistrate progrese, inclusiv în adoptarea de măsuri pentru întărirea independenței consiliilor judiciare și modificări în procedurile de numire a judecătorilor. Cu toate acestea, ritmul reformelor nu este uniform, iar în unele țări persistă preocupări serioase legate de independența sistemului judiciar și influențe externe.
Comisia Europeană apreciază că intrarea în vigoare, la 31 mai 2026, a noii Directive europene privind combaterea corupției, care stabilește un cadru comun pentru prevenirea, investigarea și sancționarea faptelor de corupție, este un pas important. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri suplimentare pentru prevenirea conflictelor de interese și reglementarea activităților de lobby. De asemenea, raportul indică necesitatea creșterii eficienței anchetelor și proceselor în dosarele de corupție. În domeniul mass-media, statele membre își adaptează legislațiile la prevederile Legii Europene privind Libertatea Mass-Mediei (EMFA) și iau măsuri pentru consolidarea independenței serviciilor publice de media și creșterea transparenței în distribuirea publicității de stat. Protejarea jurnaliștilor împotriva amenințărilor și aplicarea Directivei anti-SLAPP sunt, de asemenea, priorități, deși problemele privind concentrarea proprietății media și independența editorială persistă în mai multe state.
Raportul semnalează că, în unele state membre, procedurile legislative de urgență sunt utilizate prea frecvent, iar consultarea societății civile înainte de adoptarea actelor normative este insuficientă. Organizațiile neguvernamentale continuă să reclame dificultăți privind accesul la finanțare și exercitarea dreptului la întrunire pașnică. Comisia Europeană subliniază legătura dintre respectarea statului de drept și buna funcționare a pieței unice europene, argumentând că instanțele eficiente și combaterea corupției în achizițiile publice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică, atragerea investițiilor și creșterea încrederii mediului de afaceri.
De ce contează
Blocajul legislativ privind transparența finanțării partidelor politice are implicații profunde pentru democrația românească și încrederea publică. Lipsa de claritate asupra modului în care partidele cheltuiesc banii publici, inclusiv subvențiile de la buget, alimentează suspiciuni de corupție și influență nejustificată, în special în relația cu mass-media. Această opacitate subminează responsabilitatea politică și împiedică cetățenii să ia decizii informate. Recomandările Comisiei Europene, dacă ar fi implementate, ar consolida integritatea procesului politic, ar reduce vulnerabilitățile la corupție și ar contribui la un mediu mediatic mai echilibrat și mai independent, esențial pentru o societate democratică funcțională.
Comisia Europeană a anunțat că Raportul privind statul de drept va juca un rol important în viitorul buget multianual al Uniunii Europene, propunând ca noile planuri naționale și regionale de parteneriat să țină cont de problemele identificate. De asemenea, concluziile documentului vor fi luate în calcul la evaluarea respectării Cartei drepturilor fundamentale și la verificarea îndeplinirii condițiilor privind statul de drept în aplicarea planurilor naționale de reformă. Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, parlamentele naționale și reprezentanții societății civile sunt invitați să continue discuțiile, iar statele membre sunt îndemnate să aplice reformele necesare.
Comisia și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini țările membre în acest proces, indicând și extinderea viitoare a raportului pentru a include și alte state candidate la aderare, pe măsură ce acestea vor fi pregătite pentru o astfel de evaluare.