Sprijin unit pentru aderare și securitate regională
Liderii participanți la cea de-a cincea ediție a Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est, desfășurat la Kiev pe 16 iulie 2026, au adoptat o declarație comună fermă, prin care condamnă agresiunea militară a Rusiei și își reafirmă sprijinul neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional. Documentul subliniază că pacea trebuie să fie „cuprinzătoare, justă și durabilă”, bazată pe dreptul internațional și pe Carta ONU, o condiție esențială pentru stabilitatea europeană, potrivit Digi24.
Președintele României, Nicușor Dan, a participat la această reuniune alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și alți lideri din Europa de Sud-Est. Potrivit MOLDPRES, citată de Rador, summitul a avut o semnificație simbolică, desfășurându-se în contextul Zilei Statalității Ucrainei, subliniind continuitatea statalității ucrainene și importanța acesteia pentru securitatea întregii Europe. Declarația comună a reconfirmat angajamentul pentru consolidarea securității regionale și avansarea parcursului european al statelor candidate.
Semnatarii condamnă „în termenii cei mai fermi războiul de agresiune brutal, ilegal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei”, considerând invazia o amenințare gravă la adresa păcii și securității europene și globale. Ei promit continuarea asistenței politice, militare, economice și umanitare atât timp cât va fi necesar. Un punct crucial al declarației, evidențiat de Digi24, este că nu poate exista o pace negociată fără participarea Ucrainei și că orice soluție trebuie să respecte voința poporului ucrainean.
Liderii susțin că Rusia trebuie să răspundă pentru agresiunea declanșată și pentru toate crimele comise în timpul războiului. Ei reafirmă sprijinul pentru înființarea unui tribunal special care să judece crima de agresiune împotriva Ucrainei și pentru continuarea investigațiilor privind crimele de război, declarând explicit că „nu poate exista impunitate pentru crimele internaționale comise în și împotriva Ucrainei”. De asemenea, se solicită utilizarea activelor suverane rusești imobilizate pentru sprijinirea reconstrucției Ucrainei și compensarea pagubelor provocate de război.
Un aspect distinctiv al declarației, subliniat de MOLDPRES, este sprijinul ferm pentru accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Republica Moldova. Liderii au salutat deschiderea recentă a două grupuri de capitole de negociere cu ambele țări și au susținut deschiderea cât mai rapidă a celorlalte grupuri, în baza principiului meritelor proprii. Extinderea Uniunii Europene este considerată o investiție strategică în stabilitatea, securitatea și prosperitatea pe termen lung a Europei. Statele participante au reafirmat angajamentul de a sprijini reformele necesare pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la UE, inclusiv alinierea deplină la Politica Externă și de Securitate Comună a Uniunii Europene. Această abordare este în linie cu concluziile Consiliului European din iunie 2022, care a acordat statutul de candidat ambelor țări, recunoscând eforturile lor substanțiale în procesul de reformă, în ciuda conflictului armat.
Declarația reafirmă, de asemenea, dreptul fiecărui stat de a-și alege propriile alianțe de securitate. „Susținem pe deplin dreptul Ucrainei de a-și decide propriul viitor și propriile aranjamente de securitate, fără interferențe externe”, se arată în text, un mesaj clar către aspirațiile Ucrainei de aderare la NATO, chiar dacă NATO nu este menționat explicit în contextul aderării. România, prin vocea președintelui Nicușor Dan, a reiterat la Kiev sprijinul pentru o Ucraină suverană, cu frontierele recunoscute internațional, o poziție constantă a Bucureștiului de la începutul invaziei ruse din februarie 2022.
Un capitol important al declarației este dedicat securității regionale. Liderii atrag atenția asupra efectelor războiului asupra regiunii Mării Negre și asupra Europei de Sud-Est și cer consolidarea cooperării pentru protejarea infrastructurii critice, a rutelor comerciale și a securității energetice. Documentul condamnă atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile, inclusiv asupra porturilor și instalațiilor energetice, și subliniază importanța menținerii libertății navigației în Marea Neagră, o preocupare majoră pentru statele riverane, inclusiv România, având în vedere blocajul exporturilor de cereale ucrainene din 2022 și 2023. De asemenea, statele participante își exprimă angajamentul de a coopera împotriva amenințărilor hibride, a atacurilor cibernetice, a campaniilor de dezinformare și a ingerințelor externe care afectează procesele democratice din regiune, o tendință crescândă observată de serviciile de informații europene, inclusiv SRI, în ultimii ani.
Liderii reafirmă că reconstrucția Ucrainei trebuie să înceapă încă din timpul războiului și solicită implicarea comunității internaționale în acest proces. Declarația subliniază importanța investițiilor în infrastructură, energie, economie și instituții democratice, precum și necesitatea menținerii sprijinului financiar pentru autoritățile de la Kiev. Semnatarii apreciază reziliența poporului ucrainean și eforturile acestuia de a continua reformele și procesul de apropiere de Uniunea Europeană în pofida războiului, un angajament exemplificat de adoptarea a peste 200 de legi și reforme de la obținerea statutului de candidat în 2022, conform datelor Comisiei Europene din raportul de extindere 2025.
De ce contează
Acest summit este crucial pentru consolidarea coeziunii regionale și europene în fața agresiunii ruse. Reafirmarea sprijinului pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE, alături de condamnarea fermă a crimelor de război și solicitarea utilizării activelor rusești înghețate pentru reconstrucție, trimite un mesaj puternic Moscovei. Pentru România, implicarea activă la Kiev subliniază rolul său de pilon de stabilitate în regiunea Mării Negre și angajamentul său ferm față de parcursul european al vecinilor săi. Documentul oferă, de asemenea, un cadru pentru cooperarea extinsă în domenii precum securitatea energetică și combaterea amenințărilor hibride, esențiale pentru stabilitatea regională pe termen lung.
În concluzie, declarația de la Kiev nu este doar o reafirmare a solidarității, ci un plan de acțiune strategică. Angajamentul continuu al liderilor europeni, inclusiv al președintelui României, Nicușor Dan, pentru sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova în drumul lor spre integrarea europeană este un semnal clar că viitorul acestor țări este intrinsec legat de stabilitatea și prosperitatea continentului. Următorii pași vor implica monitorizarea implementării reformelor necesare pentru aderare și coordonarea eforturilor internaționale pentru reconstrucția Ucrainei. Rămâne de văzut cum va evolua contextul geopolitic și dacă presiunea internațională va reuși să aducă Rusia în fața justiției pentru crimele comise, așa cum solicită declarația comună, și dacă procesul de aderare va putea fi accelerat conform așteptărilor liderilor de la Kiev și Chișinău.
Dialogul politic și coordonarea la toate nivelurile, convenite la summit, vor fi esențiale pentru a naviga provocările viitoare.