Experiența în energie și interese în Marea Neagră
Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, l-a votat joi, 16 iulie 2026, pe Serhii Korețki în funcția de prim-ministru, la propunerea președintelui Volodimir Zelenski. Această numire marchează o schimbare semnificativă în peisajul politic ucrainean, Korețki fiind al patrulea șef de guvern din mandatul lui Zelenski, succedând-o pe Iulia Svîrîdenko, care a deținut funcția pentru mai puțin de un an, conform Mediafax.
Candidatura lui Serhii Korețki a fost aprobată cu 289 de voturi din totalul celor 392 de parlamentari prezenți, un deputat votând împotrivă, șapte abținându-se, iar 21 neexprimându-și votul. Această majoritate solidă reflectă încrederea legislativului în experiența managerială a lui Korețki, în special în sectorul energetic. Liderul grupului parlamentar „Slujitorii Poporului”, David Arakhamia, a subliniat că experiența noului premier la conducerea Naftogaz va fi „neprețuită”, mai ales în contextul pregătirilor Ucrainei pentru o iarnă potențial dificilă, așa cum a raportat Kyiv Independent.
Propunerea de numire a lui Serhii Korețki, actualul șef al companiei Naftogaz, în funcția de prim-ministru, a fost înaintată Parlamentului miercuri seara, 15 iulie, de către președintele Zelenski. Ruslan Stefanciuk, președintele Radei Supreme, a confirmat primirea propunerii pe Facebook, menționând că Parlamentul o va examina în curând. Anterior, Rada Supremă aprobase marți demisia Iuliei Svîrîdenko din funcția de prim-ministru, ceea ce a dus la demisia întregului guvern, potrivit News.ro.
Președintele Zelenski declarase anterior că, în urma consultărilor, îl consideră pe Korețki cel mai pregătit pentru funcția de prim-ministru. Cu toate acestea, în ciuda schimbării iminente a guvernului, Zelenski l-a demis miercuri pe ministrul apărării, Mihailo Fedorov, numit în funcție cu doar câteva luni în urmă. Presa ucraineană, citată de News.ro, a relatat că decizia a fost luată din cauza conflictului constant dintre Fedorov și comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski. Această acțiune subliniază presiunea internă și externă sub care se află administrația de la Kiev, necesitând o coeziune sporită la vârful conducerii.
Serhii Korețki, deși fără experiență politică anterioară la nivel guvernamental, are o carieră solidă în sectorul privat și de stat al combustibililor. El și-a început cariera în sectorul privat, devenind în 2013 director general al Continuum Group și al rețelei de benzinării WOG. De asemenea, a fondat și deținut lanțul ucrainean de cafenele Idealist Coffee Co. Între 2022 și 2025, Korețki a condus companiile energetice de stat Ukrnafta și Ukrtatnafta, iar în mai 2025 a preluat funcția de director general al Naftogaz, în urma numirii făcute de consiliul de supraveghere al companiei. Această ascensiune rapidă în managementul energetic de stat, într-o perioadă de război, demonstrează capacitatea sa de a gestiona entități strategice în condiții de criză.
Un aspect deosebit de relevant pentru România este legătura directă a lui Serhii Korețki cu interese energetice în regiune. Naftogaz, compania pe care a condus-o până la numirea sa ca premier, a purtat discuții preliminare cu OMV Petrom pentru un posibil parteneriat în vederea dezvoltării unei importante descoperiri de gaze în sectorul ucrainean al Mării Negre. Acest zăcământ este situat în apropierea perimetrelor maritime românești și este considerat de surse din industrie drept unul dintre cele mai promițătoare din regiune. Pentru jucătorii importanți din regiune, cum este și Naftogaz, acest zăcământ de gaze reprezintă un interes prioritar, ceea ce sugerează că noul premier ucrainean va acorda o atenție deosebită relațiilor transfrontaliere în domeniul energetic, în special cu România.
Dezvoltarea acestui zăcământ nu ar putea începe înainte de încheierea războiului, din cauza riscurilor de securitate. Cu toate acestea, discuțiile și potențialul său strategic subliniază importanța Mării Negre ca o sursă vitală de energie pentru securitatea energetică a Europei Centrale și de Est. Potrivit Eurostat, dependența energetică a Ucrainei de importuri de gaze a fost de aproximativ 30% în 2021, iar descoperirile interne, precum cea din Marea Neagră, ar putea reduce semnificativ această dependență post-război. România, la rândul său, își propune să devină un exportator regional de gaze naturale, după ce în 2022 a înregistrat o producție de aproximativ 9,2 miliarde de metri cubi, conform datelor ANRE, și are interese strategice similare în Marea Neagră, prin proiecte precum Neptun Deep.
Numirea unui manager cu o expertiză atât de specifică în domeniul energetic la conducerea guvernului ucrainean poate fi interpretată ca o mișcare strategică a președintelui Zelenski. Acest lucru indică o prioritizare a securității energetice și a reconstrucției economice post-conflict, domenii în care experiența lui Korețki la Naftogaz, o companie strategică de stat, este crucială. Relațiile economice cu statele vecine, inclusiv România, vor juca un rol esențial în stabilizarea și dezvoltarea Ucrainei, iar un prim-ministru familiarizat cu aceste dinamici este un avantaj. Analiștii și parlamentarii citați de Kyiv Independent au subliniat deja reputația bună a lui Korețki și expertiza sa managerială, elemente esențiale într-o perioadă de provocări multiple.
De ce contează
Numirea lui Serhii Korețki în funcția de prim-ministru al Ucrainei este de o importanță majoră, atât pentru Kiev, cât și pentru România. Experiența sa extinsă în sectorul energetic, în special la conducerea Naftogaz, îl poziționează ca o figură cheie în gestionarea crizei energetice și în planurile de reconstrucție post-război. Legăturile sale cu România, prin discuțiile Naftogaz cu OMV Petrom privind zăcămintele din Marea Neagră, deschid noi perspective de colaborare energetică bilaterală. Acest lucru ar putea contribui la consolidarea securității energetice regionale și la atragerea de investiții străine, esențiale pentru dezvoltarea economică a Ucrainei și stabilitatea geopolitică a flancului estic al NATO.
Concluzie Mandatul lui Serhii Korețki va fi marcat de provocări complexe, incluzând nu doar reconstrucția post-război și asigurarea securității energetice, ci și gestionarea relațiilor interne și externe într-un context geopolitic volatil. Aprobarea rapidă a noului cabinet de miniștri, așteptată chiar joi, 16 iulie, conform Ukrainska Pravda, va fi un prim test al coeziunii politice sub noua sa conducere. Rămâne de văzut cum va naviga noul premier între presiunile interne, generate de conflicte precum cel dintre fostul ministru al apărării și comandantul-șef al armatei, și necesitatea de a menține un front unit împotriva agresiunii externe.
Capacitatea sa de a transforma potențialul energetic din Marea Neagră în realitate va fi un indicator crucial al succesului său pe termen lung, cu implicații directe pentru relațiile României cu Ucraina și pentru securitatea energetică a întregii regiuni.