Lipsa acută de personal medical pune vieți în pericol
Secția de Terapie Intensivă pentru nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie” din Capitală se confruntă cu o situație de criză fără precedent, determinată de lipsa acută de personal medical. Conducerea unității a fost nevoită să solicite Direcției de Sănătate Publică (DSP) scoaterea temporară a cinci paturi din cele 27 existente, destinate bebelușilor cu malformații sau afecțiuni grave, potrivit Digi24 și Gândul. Această decizie vine în urma plecării a șapte asistente medicale și a blocării angajărilor în sistemul public, o consecință a Ordonanței de Urgență adoptate de Guvernul Bolojan în urmă cu câteva luni.
Dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției ATI nou-născuți, a declarat în exclusivitate pentru Digi24 că situația este "absolut dezastruoasă" și că nu își permite să riște viețile pacienților. "Noi ne-am bazat pe munca voluntară. Ne place să muncim, și nu ne plângem că suntem mai puțini atunci când sunt mulți pacienți sau foarte gravi. Dar acum este, și-au dat demisia și n-avem ce să le mai facem," a explicat medicul. El a subliniat că, în condițiile actuale, nu se poate respecta raportul legal de o asistentă la doi pacienți în secțiile de reanimare de nivel 3b, unde sunt tratați pacienți pe ECMO, post-operatorii de chirurgie cardiacă sau instabili hemodinamic. În prezent, o singură asistentă are în grijă 3, 4 sau chiar 5 bebeluși, o practică periculoasă care nu respectă standardele, fie ele naționale sau europene, precum cele din Germania.
Această criză este amplificată de faptul că există o listă permanentă de așteptare pentru internare, cu un număr de bebeluși din toată țara care necesită îngrijiri urgente la „Marie Curie”. De obicei, acest număr variază între 10 și 30 de copii, iar medicul Cîrstoveanu monitorizează cazurile în timp real printr-o aplicație dedicată. Rata de mortalitate, de 5 la mie, este în creștere față de anii precedenți, un indicator alarmant al faptului că nu toți copiii ajung să primească tratamentul necesar. "Cred că avem numai câteva zile pe an în care vedem că pe listă sunt 2-3 cereri, dar în principal sunt peste 10 cereri, întotdeauna," a adăugat șeful secției, conform News.ro.
Ministerul Sănătății, contactat de Digi24, a transmis că a elaborat și a trimis în circuitul de avizare un memorandum pentru deblocarea posturilor vacante din unitățile sanitare publice. Cu toate acestea, sindicatele din sănătate susțin că au solicitat acest memorandum de mult timp și că adoptarea sa de către Executiv întârzie. Ele estimează un deficit național de 30.000 de posturi în sistemul medical, dintre care 21.000 ar fi pentru medici, o cifră care subliniază amploarea crizei de personal la nivel național. Această lipsă de personal nu afectează doar funcționarea secțiilor existente, ci și capacitatea de a operaționaliza noi infrastructuri.
Un exemplu elocvent este noua secție ATI nou-născuți, a cărei construcție este aproape finalizată în curtea spitalului. Această extindere vitală, care va adăuga 20 de paturi celor 27 existente, este proiectată să fie cea mai modernă din Sud-Estul Europei. Ea va include o sală de operație în mijlocul reanimării (un concept unic în Europa, inspirat de un spital din Seul), o zonă dedicată preparării soluțiilor injectabile, RMN neonatal, spații de cazare pentru părinți, o bancă de lapte extinsă și un centru de training. Cu toate aceste facilități avansate, secția nu poate fi dată în folosință din cauza lipsei personalului calificat necesar. "Este intrigant sau o inepție ceea ce facem în momentul ăsta, noi terminăm un proiect PNRR foarte apreciat la nivel european, studiul de fezabilitate a fost, România nu are locuri să-și îngrijească copiii," a comentat Dr. Cîrstoveanu, citat de News.ro.
O altă problemă majoră semnalată de Dr. Cîrstoveanu este inoperabilitatea heliportului spitalului, care este gata de mult timp, dar nu poate fi folosit din lipsa a 4-5 angajați. Pacienții critici aduși cu avionul din diverse zone ale țării sunt nevoiți să aterizeze pe aeroporturi și să fie transportați apoi cu ambulanțe sau elicoptere, pierzând timp prețios. "Înseamnă timp pierdut, înseamnă echipaje care vin suplimentar, înseamnă costuri suplimentare, uneori vieți care se pierd. Dacă pentru o viață pe an înseamnă că trebuie să existe un heliport, asta este foarte bine," a afirmat medicul, criticând lipsa de acțiune. Această situație contrastează puternic cu standardele europene de urgență, unde accesul rapid la unități medicale specializate este esențial pentru supraviețuirea pacienților critici.
**De ce contează**
Această criză de la "Marie Curie" este un simptom al unei probleme sistemice mult mai profunde în sănătatea românească. Blocarea angajărilor, combinată cu exodul personalului medical, pune direct în pericol viețile celor mai vulnerabili pacienți: nou-născuții cu afecțiuni grave. Consecințele se traduc în creșterea ratei mortalității infantile și în imposibilitatea de a utiliza infrastructura medicală modernă, finanțată inclusiv prin fonduri europene. Aceasta afectează încrederea publicului în sistemul medical și subminează eforturile de modernizare a României, având un impact negativ asupra calității vieții și a potențialului demografic al țării.
Situația actuală la Spitalul "Marie Curie" ridică semne de întrebare serioase cu privire la prioritățile Guvernului și la eficiența deciziilor administrative în sănătate. Rămâne de văzut când va fi adoptat memorandumul promis de Ministerul Sănătății și, mai ales, câte angajări va debloca acesta. Urgentarea operaționalizării noii secții ATI și a heliportului, alături de o strategie pe termen lung pentru atragerea și retenția personalului medical, sunt pași esențiali pentru a evita o escaladare a crizei.
Fără măsuri concrete și rapide, secții vitale precum ATI nou-născuți vor continua să funcționeze sub presiune, cu riscul de a pierde vieți care ar fi putut fi salvate.