Studiile confirmă legătura dintre temperaturi extreme și sănătatea mintală.
Temperaturile extreme, din ce în ce mai frecvente în România și la nivel global, nu afectează doar sănătatea fizică, ci au un impact semnificativ și asupra stării de spirit, crescând nivelul de stres, iritabilitatea și, în unele cazuri, chiar agresivitatea. Potrivit dr. Susan Albers, psiholog clinician la Clinica Cleveland, citată de MEDIAFAX, studiile arată o corelație directă între zilele caniculare și o creștere a incidentelor de furie la volan, violență și vizite la urgențe pentru probleme de sănătate mintală. „Căldura nu îți afectează doar corpul. Îți afectează și starea de spirit”, a subliniat dr. Albers, evidențiind o preocupare majoră pentru sănătatea publică.
Organismul uman depune un efort considerabil pentru a-și menține temperatura internă în limite sigure (între 36,1°C și 37,2°C), un proces care are efecte în cascadă asupra corpului, explică dr. Craig Sawchuk, psiholog la Clinica Mayo din Rochester, citat de The Guardian. Când este cald, sistemul vascular se extinde pentru a facilita circulația rapidă a sângelui aproape de suprafața pielii, permițând disiparea căldurii. Inima pompează mai mult sânge, crescând ritmul cardiac, iar dilatarea vaselor de sânge declanșează transpirația. Transpirația excesivă poate duce la deshidratare, manifestată prin crampe musculare, dureri de cap, oboseală și dificultăți de concentrare, toate contribuind la schimbări emoționale negative.
Publicația italiană Il Post, citată de HotNews, menționează că cercetările au asociat perioadele de caniculă cu o frecvență mai mare a accidentelor de muncă, a actelor de violență și a episoadelor de agresivitate. Deși temperaturile ridicate sunt un factor agravant și nu singura cauză, ele contribuie la o stare generală de disconfort. Acest disconfort fizic, caracterizat prin creșterea ritmului cardiac și dificultăți de respirație, poate fi interpretat greșit de creier ca semne de iritare sau furie, amplificând senzația de nervozitate, conform dr. Kim Meidenbauer, profesor asistent de psihologie la Universitatea de Stat din Washington. Dacă în mod normal o situație neplăcută ar fi ignorată, în condiții de căldură, aceeași situație poate provoca o reacție emoțională intensă.
Un alt factor crucial, subliniat de Matthew Walker în cartea sa despre somn, este impactul căldurii asupra calității acestuia. Nopțile tropicale, cu temperaturi de peste 20 de grade Celsius, împiedică un somn odihnitor, esențial pentru reglarea emoțională. Lipsa somnului de calitate erodează capacitatea de a tolera stresul și iritațiile, afectează memoria, atenția și luarea deciziilor, făcând oamenii mai impulsivi. Când temperatura ambientală depășește 27-29 de grade Celsius în locuințe, somnul profund devine dificil, chiar dacă temperatura optimă recomandată este cu 1-2 grade mai mică decât cea diurnă de 21-22 de grade Celsius.
Nu toată lumea este afectată în același mod. Dr. Albers notează că adulții în vârstă și copiii mici au dificultăți în reglarea temperaturii interne. De asemenea, persoanele cu afecțiuni cronice, femeile însărcinate și cele care lucrează în aer liber prezintă un risc mai mare. Anumite medicamente, precum antidepresivele, stimulentele, antihistaminicele și medicamentele pentru tensiunea arterială, pot îngreuna capacitatea organismului de a se răci. Studiile sugerează că persoanele cu un nivel ridicat de nevroticism, o trăsătură de personalitate, sunt mai predispuse la răspunsuri emoționale negative la căldură. Cei care au crescut în climate calde tind să fie mai bine aclimatizați și să aibă o toleranță mai mare. O analiză publicată în 2023 în reviste din grupul The Lancet a estimat că internările pentru probleme de sănătate mintală cresc cu aproape 10% în timpul valurilor de căldură, deși subliniază că sunt necesare mai multe dovezi pentru a stabili o cauzalitate directă, dată fiind interacțiunea cu factori sociali, economici și medicali.
Pentru a gestiona mai bine efectele caniculei, experții recomandă o abordare proactivă și conștientă. Dr. Meidenbauer subliniază importanța monitorizării condițiilor meteorologice și a reacțiilor personale la căldură. Printre sfaturile practice se numără evitarea activităților în aer liber între orele 10:00 și 18:00, când temperaturile sunt cele mai ridicate, și programarea acestora dimineața devreme. Dr. Albers sugerează resetarea sistemului nervos în caz de suprastimulare, prin intrarea într-un spațiu cu aer condiționat, petrecerea câtorva minute într-o cameră întunecată sau stropirea feței cu apă rece. În lipsa aerului condiționat acasă, spațiile publice precum mall-uri, biblioteci sau centre comunitare de răcire sunt alternative viabile. De asemenea, este util să aveți la îndemână un kit de răcire cu apă, un ventilator portabil, un prosop răcoritor, cremă de protecție solară și pachete cu electroliți. Un aspect esențial este verificarea stării de sănătate a persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii mici, vârstnicii sau vecinii care locuiesc singuri, un apel telefonic sau o vizită rapidă putând face o diferență semnificativă în prevenirea unor complicații.
De ce contează
Impactul caniculei asupra sănătății mintale este o problemă subestimată, dar cu implicații profunde pentru societate. Creșterea iritabilității și a agresivității poate duce la escaladarea conflictelor sociale și familiale, la un număr mai mare de accidente și la o presiune sporită asupra sistemului de sănătate. Pe măsură ce valurile de căldură devin mai frecvente și mai intense din cauza schimbărilor climatice, înțelegerea și gestionarea acestor efecte devin cruciale. Conștientizarea publicului și adoptarea unor măsuri preventive individuale și comunitare pot contribui la atenuarea riscurilor și la îmbunătățirea calității vieții în perioadele de temperaturi extreme.
Având în vedere prognozele privind intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, autoritățile din România și instituțiile de sănătate publică trebuie să dezvolte strategii comprehensive de adaptare. Acestea ar trebui să includă campanii de informare publică, crearea de spații de răcire accesibile și programe de suport pentru categoriile vulnerabile. Cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe înțelegerea aprofundată a mecanismelor prin care căldura afectează creierul și comportamentul, precum și pe identificarea celor mai eficiente intervenții. Este esențial să se continue monitorizarea datelor privind internările pentru probleme de sănătate mintală în perioadele caniculare, pentru a valida tendințele observate și a fundamenta deciziile de politici publice.
Provocarea este complexă, dar o abordare integrată poate reduce semnificativ impactul negativ al caniculei asupra bunăstării mentale a populației.