Inflația afectează turismul estival, modificând comportamentul turiștilor.
Sezonul estival 2026 pe litoralul românesc se confruntă cu o scădere notabilă a numărului de turiști, o tendință remarcată de specialiștii din turism. Stațiunile sunt vizibil mai puțin aglomerate comparativ cu anii precedenți, în special în timpul săptămânii, iar turiștii își ajustează bugetele din cauza inflației și a scumpirilor generale. Această situație a condus la o schimbare a preferințelor, mulți români optând pentru sejururi mai scurte, de tip city-break la mare, și căutând intens oferte de buget, potrivit informațiilor analizate de B1 TV și Observator.
Prețurile pentru închirierea șezlongurilor au înregistrat o creștere semnificativă, transformând această facilitate într-un lux pentru unii. Turiștii au devenit extrem de atenți la cheltuieli, ceea ce a determinat o revenire la practica tradițională de a întinde prosopul sau cearșaful direct pe nisip. Conform Observator, deși șezlongul a devenit o necesitate pentru mulți, costurile actuale descurajează o parte considerabilă a vizitatorilor. Această tendință este confirmată și de B1 TV, care subliniază că diferențele de preț sunt justificate de amplasarea plajei, popularitatea stațiunii și facilitățile incluse.
Analizând prețurile detaliate, se constată variații semnificative de la o stațiune la alta. În Năvodari, un șezlong costă între 75 și 100 de lei, în funcție de plajă și de ziua săptămânii, o sumă considerabilă. În Constanța, tarifele variază de la 25 de lei până la 40 de lei pe majoritatea plajelor, însă pe plaja Neversea, un șezlong costă 40 de lei în timpul săptămânii și poate ajunge la 60-100 de lei în weekend, în funcție de poziția pe plajă. În Mamaia și Eforie Nord, prețurile se situează în jurul valorilor de 40-50 de lei, respectiv 40-80 de lei, conform surselor citate. Astfel, închirierea a două șezlonguri poate ajunge la 70-200 de lei (aproximativ 14-40 de euro), o cheltuială care, în unele cazuri, depășește costul unei mese la restaurant, conform Digi24.
Comparativ cu alte destinații populare, litoralul românesc se aliniază, sau chiar depășește, anumite prețuri. În Grecia, deși unii comercianți oferă șezlonguri „gratis”, aceștia solicită o consumație minimă de 20-35 de euro (aproximativ 100-200 de lei). În regiunea Peloponez, două șezlonguri din lemn costă 35 de euro, în timp ce un set din aluminiu este 20 de euro. În Bulgaria, tariful mediu pentru un șezlong sau o umbrelă este de circa 5 euro, dar pe plajele exclusiviste un set complet poate ajunge la 23 de euro. Aceste comparații, oferite de ambele surse, arată că prețurile de pe litoralul românesc sunt competitive, dar nu neapărat avantajoase pentru turiștii cu bugete limitate.
Inflația generală, care a atins cote semnificative în România în ultimii ani, contribuie la creșterea costurilor în sectorul turistic. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a fost de 10,4% în decembrie 2023, impactând direct prețurile bunurilor și serviciilor, inclusiv cele din turism. Această presiune economică se resimte puternic în buzunarele românilor, care, conform unui studiu Eurostat din 2024, alocă un procent mai mic din venituri pentru recreere și cultură comparativ cu media europeană. În plus, fenomene neobișnuite, precum temperatura scăzută a apei mării (doar 17 grade Celsius în plină vară, semnalat de Digi24) și prezența unui miros puternic și a apei schimbate la culoare, adaugă un strat suplimentar de incertitudine pentru turiști, influențând negativ experiența estivală.
De ce contează
Creșterea prețurilor la șezlonguri și scăderea numărului de turiști pe litoralul românesc au implicații economice semnificative pentru industria locală. Operatorii din turism se confruntă cu provocarea de a atrage vizitatori într-un context de inflație și concurență regională acerbă. Pentru turiști, aceste costuri ridicate înseamnă mai puțină accesibilitate la servicii de bază, forțându-i să-și reevalueze prioritățile de vacanță. Pe termen lung, această situație ar putea diminua atractivitatea litoralului românesc, orientând și mai mulți români către destinații externe mai accesibile sau către alternative interne mai economice.
În fața acestei situații, rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile locale și operatorii din turism. O posibilă strategie ar putea implica subvenționarea anumitor servicii sau dezvoltarea de pachete turistice integrate, care să ofere un raport calitate-preț mai atractiv. De asemenea, o mai bună promovare a diversității ofertei turistice de pe litoral, dincolo de șezlonguri și plajă, ar putea contribui la atragerea unui segment mai larg de turiști.
Întrebarea principală este dacă sezonul estival 2027 va aduce o ajustare a prețurilor sau o îmbunătățire a condițiilor care să compenseze costurile, pentru a recâștiga încrederea și prezența turiștilor români și străini.