Președintele, despre desecretizarea sprijinului acordat Kievului
Președintele Nicușor Dan a declarat miercuri, 15 iulie 2026, la Kiev, după participarea la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, că informațiile privind ajutorul acordat de România Ucrainei nu pot fi desecretizate în totalitate. Șeful statului a subliniat că anumite detalii țin de capacitatea de apărare a statului și reprezintă informații cu caracter militar, motiv pentru care "uneori e bine să rămână un secret militar". Declarația vine în contextul în care Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a câștigat recent, în primă instanță, un proces cu Guvernul României pentru refuzul de a comunica informații de interes public referitoare la ajutoarele militare.
Nicușor Dan a explicat că există o diferență fundamentală între sprijinul financiar și cel constând în echipamente militare. "Aici este o chestiune care are o componentă militară, pentru că ajutorul pe care România sau alte state l-au dat Ucrainei a fost uneori ajutor în bani și alteori ajutor în echipamente", a precizat președintele. El a adăugat că "în momentul în care o țară dă niște echipamente, adică își ia din capacitățile sale de apărare niște echipamente și le mută în altă parte, asta uneori e bine să rămână un secret militar". Această poziție sugerează că publicarea unor astfel de detalii ar putea afecta securitatea națională și capacitatea de apărare a României.
Poziția președintelui survine după ce APADOR-CH a anunțat marți că Tribunalul București a admis cererea sa prin Hotărârea nr. 7360/2026, pronunțată la 9 iulie. Instanța a obligat Executivul să comunice informațiile solicitate de organizație încă din 9 septembrie 2025. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. APADOR-CH a solicitat inițial valoarea fiecăruia dintre cele 23 de pachete de ajutor militar acordate Ucrainei, precum și valoarea totală a celorlalte forme de sprijin oferite în perioada 2020-2025. Ministerul Apărării Naționale a răspuns că informațiile sunt clasificate, regăsindu-se în hotărâri de Guvern "nedestinate publicului". Ulterior, APADOR-CH a cerut Secretariatului General al Guvernului (SGG) numărul și data fiecărei hotărâri, precum și informații privind regimul juridic al acestor documente: cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată și în ce clasă și nivel de secretizare se află. Organizația a subliniat că nu a cerut conținutul hotărârilor sau informații operative, ci doar date minimale despre existența și clasificarea actelor.
Totuși, este important de menționat că decizia Tribunalului București, în forma prezentată de APADOR-CH, nu obligă Guvernul să dezvăluie componența pachetelor militare sau valoarea totală a ajutorului. Executivul trebuie să comunice numerele și datele hotărârilor de Guvern, alături de informațiile despre clasificarea acestora. APADOR-CH consideră aceasta un prim pas, intenționând să solicite ulterior valoarea ajutoarelor după identificarea hotărârilor. Un eventual nou refuz ar putea duce la un alt proces, asociația argumentând că "ajutoarele acordate Ucrainei provin din bani publici" și că lipsa transparenței poate alimenta neîncrederea și teoriile conspiraționiste.
SGG refuzase cererea în septembrie 2025, invocând excepția prevăzută de articolul 12 alineatul (1) litera a) din Legea nr. 544/2001, referitoare la informațiile din domeniul apărării și securității naționale clasificate. APADOR-CH a contestat această justificare, susținând că o simplă afirmație despre apărarea națională nu este suficientă, autoritatea trebuind să demonstreze clasificarea printr-un act concret și cu respectarea procedurii legale.
Această dezbatere nu este nouă. În iunie 2025, la Summitul NATO de la Haga, președintele Nicușor Dan afirma că înclina spre o mai mare transparență privind sprijinul acordat Ucrainei, dar că o decizie finală trebuie luată după analizarea argumentelor în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). "Încă nu am ascultat opiniile pro şi contra pe această chestiune. Mai degrabă da, dar nu am luat o decizie şi cred că e o discuţie pe care să o avem în CSAT”, declara atunci șeful statului, potrivit Agerpres. În ianuarie 2026, el a reiterat că o parte dintre informații au rămas confidențiale deoarece privesc operațiuni militare și pot include rute, ore, mijloace de transport și tipuri de echipamente, detalii esențiale pentru securitatea operațiunilor. Fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, s-a pronunțat și el pentru desecretizarea valorii sprijinului, fără însă a publica detalii ce ar putea afecta securitatea militară, afirmând că secretizarea hotărârilor privind pachetele de ajutor a fost decisă în CSAT.
Există o divergență clară între poziția Guvernului și cea a APADOR-CH, dar și o anumită nuanță în declarațiile oficialilor. Deși premierul Ilie Bolojan a declarat public, după deschiderea procesului, că Guvernul ar trebui să centralizeze și să comunice cât mai repede informațiile privind sprijinul oferit Ucrainei, conduita procesuală a SGG a fost de a cere respingerea acțiunii APADOR-CH. SGG a susținut chiar că inclusiv comunicarea numerelor și datelor hotărârilor ar putea afecta interese importante, o contradicție evidentă cu declarația publică a șefului executivului. Această discrepanță ridică semne de întrebare cu privire la coerența comunicării instituționale.
Deși majoritatea pachetelor militare au rămas clasificate, anumite forme de sprijin au fost anunțate oficial. Cel mai notabil exemplu este donarea către Ucraina a unui sistem de rachete sol-aer Patriot, aprobată de Parlament și promulgată în septembrie 2024. Actul normativ a prevăzut și refacerea capacității de apărare a României prin achiziționarea unui sistem similar, în principal din surse externe nerambursabile. Costul taxelor și comisioanelor aferente noii achiziții a fost estimat la aproximativ 60 de milioane de dolari, sumă asigurată din bugetul Ministerului Apărării, conform documentelor transmise Parlamentului. Aceasta demonstrează că, în anumite cazuri, transparența a fost posibilă, dar cu un accent pe refacerea capacității naționale de apărare.
Pe plan european, discuțiile privind transparența ajutorului militar sunt variate. Statele membre UE au adoptat abordări diferite, unele publicând rapoarte detaliate, altele optând pentru o secretizare mai strictă, invocând motive similare de securitate națională. Conform datelor Eurostat din 2025, cheltuielile militare ale României au atins 2,5% din PIB, în creștere față de 1,9% în 2020, o dovadă a angajamentului pentru consolidarea apărării într-un context regional volatil. Această creștere a bugetului apărării include și resurse alocate pentru sprijinirea Ucrainei, direct sau indirect, prin programe NATO și UE.
De ce contează
Transparența ajutorului militar acordat Ucrainei este esențială pentru consolidarea încrederii publice și a responsabilității guvernamentale. Într-o democrație, cetățenii au dreptul de a cunoaște cum sunt cheltuiți banii publici, mai ales în contextul unor decizii strategice de securitate. Lipsa de informații poate alimenta speculațiile și narativele false, slăbind coeziunea socială și sprijinul pentru politica externă a României. Pe de altă parte, protejarea informațiilor militare sensibile este vitală pentru securitatea națională, un echilibru delicat pe care instituțiile trebuie să îl gestioneze cu responsabilitate. Găsirea unei căi de mijloc, care să ofere suficiente informații fără a compromite operațiunile, este crucială pentru legitimitatea acțiunilor statului.
În concluzie, declarația președintelui Nicușor Dan de la Kiev reflectă complexitatea echilibrului dintre transparență și securitatea națională. Decizia Tribunalului București reprezintă un pas important pentru APADOR-CH în demersul de a obține informații, însă nu garantează publicarea imediată a valorii totale a ajutoarelor. Rămâne de văzut cum va evolua recursul Guvernului și dacă Executivul va adopta o poziție mai transparentă, așa cum a sugerat premierul Bolojan, sau va menține linia secretizării.
Dezbaterea continuă, iar CSAT ar putea juca un rol decisiv în stabilirea unei politici clare privind comunicarea publică a acestor informații strategice, având în vedere atât dreptul la informare al cetățenilor, cât și imperativele de securitate ale României într-un mediu geopolitic tensionat.