Președintele reiterează sprijinul României pentru integritatea teritorială a Ucrainei
Președintele României, Nicușor Dan, a participat miercuri, 15 iulie 2026, la Kiev, la ceremoniile dedicate Zilei Statalității Ucrainene și Zilei Botezului Rusiei Kievene – Ucraina. În cadrul discursului său, șeful statului a reafirmat sprijinul ferm al României pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, subliniind că „o Europă sigură și o ordine globală stabilă sunt imposibile fără o Ucraină pe deplin suverană și în siguranță”, conform informațiilor transmise de Administrația Prezidențială și confirmate de TVR Info.
Președintele Dan a accentuat că actualul context geopolitic impune „responsabilitate și claritate morală”, insistând pe respectarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional: suveranitatea, independența și integritatea teritorială. El a subliniat că aceste principii sunt esențiale nu doar în elaborarea politicilor cotidiene, ci și în raport cu ordinea internațională bazată pe reguli, o poziție constantă a diplomației românești din 2022 încoace.
În discursul său, Nicușor Dan a evidențiat semnificația istorică a Zilei Statalității Ucrainene, sărbătorită alături de Ziua Botezului Rusiei Kievene-Ucrainei, descriind-o drept o „mărturie profundă a unui adevăr vechi de o mie de ani”. El a amintit de momentul în care Cneazul Vladimir cel Mare a făcut o „alegere civilizațională definitorie, ancorându-și poporul ferm în țesătura juridică, culturală și spirituală a Europei”. Această afirmație contrazice narativa revizionistă a Rusiei, care încearcă să nege statalitatea și identitatea istorică a Ucrainei, așa cum a fost observat de analiștii internaționali în ultimii ani.
Șeful statului a condamnat „instrumentalizarea periculoasă a istoriei” în regiune, afirmând categoric că „istoria nu poate fi rescrisă prin decrete, așa cum nici suveranitatea nu poate fi anulată prin forță”. Această declarație vine în contextul în care, de la invazia la scară largă din februarie 2022, Rusia a intensificat propaganda care neagă existența Ucrainei ca stat independent și legitim, o poziție ferm respinsă de majoritatea comunității internaționale și de instituții precum Parlamentul European, care a adoptat numeroase rezoluții în sprijinul Ucrainei.
Referitor la relația bilaterală, președintele a descris România drept un „vecin al Ucrainei, prieten veritabil și Partener Strategic”, afirmând că „recunoașterea istoriei autentice a unei națiuni este esențială pentru menținerea unor frontiere stabile și a ordinii globale”. Această abordare subliniază angajamentul României de a susține Ucraina nu doar politic și militar, ci și cultural și istoric, o dimensiune adesea neglijată în discursurile publice, dar crucială pentru reconcilierea post-conflictuală și stabilitatea pe termen lung.
Nicușor Dan a pledat, de asemenea, pentru protejarea patrimoniului cultural și a comunităților etnice, lingvistice și religioase, subliniind că acestea nu sunt „rămășițe ale trecutului și nici obstacole în calea coeziunii naționale”, ci parte integrantă a identității unei țări. Această poziție este deosebit de relevantă în contextul relațiilor româno-ucrainene, având în vedere prezența unei minorități românești semnificative în Ucraina și a unei minorități ucrainene în România, iar Bucureștiul a militat constant pentru respectarea drepturilor minorităților, inclusiv prin dialogul activ cu autoritățile de la Kiev.
Președintele a caracterizat parcursul european al Ucrainei drept unul „transformator”, amintind că România a ales Uniunea Europeană „pe deplin conștienți că procesul de aderare ne va schimba”. Această comparație oferă o perspectivă valoroasă, bazată pe experiența proprie a României, care a aderat la UE în 2007. Procesul de aderare la UE, deși dificil, a adus reforme substanțiale și o dezvoltare economică semnificativă, fapt confirmat de datele Eurostat privind creșterea PIB-ului României cu peste 50% din 2007 până în 2023. Această experiență subliniază importanța angajamentului reformator al Ucrainei, care a primit statutul de candidat la UE în iunie 2022, alături de Republica Moldova.
În încheierea discursului, Nicușor Dan a reiterat sprijinul neclintit al României, afirmând că „poporul ucrainean își apără istoria cu propriile vieți, protejând nu doar patria, ci și valorile libertății, ale dreptului internațional, ale alegerii democratice și ale suveranității naționale”. Acest mesaj de solidaritate a fost o constantă a politicii externe românești de la începutul invaziei ruse, România fiind unul dintre principalii susținători ai Ucrainei, atât prin asistență umanitară, cât și prin facilitarea tranzitului de cereale și prin sprijin politic în cadrul NATO și UE.
De ce contează
Vizita președintelui Nicușor Dan la Kiev și discursul său ferm reconfirmă poziția României ca un aliat strategic și de încredere al Ucrainei. Această solidaritate este crucială nu doar pentru apărarea suveranității ucrainene, ci și pentru stabilitatea regională și securitatea europeană în ansamblul său. Mesajul despre importanța respectării istoriei și a patrimoniului cultural, alături de sprijinul pentru parcursul european al Ucrainei, subliniază o abordare comprehensivă, care depășește dimensiunea militară a conflictului. Pentru România, o Ucraină stabilă, democratică și europeană reprezintă o garanție a securității la frontiera de est a NATO și un partener esențial în dezvoltarea economică a regiunii Mării Negre.
Discursul președintelui României la Kiev subliniază angajamentul pe termen lung al Bucureștiului față de Ucraina, în contextul unei agresiuni continue din partea Federației Ruse. Pe lângă reafirmarea sprijinului pentru integritatea teritorială, mesajul a atins și aspecte legate de protecția minorităților și de importanța parcursului european al Ucrainei, deschizând calea pentru un dialog consolidat pe aceste teme. Următorii pași vor include probabil continuarea asistenței umanitare și militare, precum și o implicare activă a României în procesul de reconstrucție a Ucrainei, odată ce conflictul se va încheia.
De asemenea, se anticipează o intensificare a cooperării bilaterale în cadrul platformelor europene și euro-atlantice, pentru a susține reformele necesare aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și pentru a consolida securitatea regională în fața amenințărilor viitoare.