Noi reguli pentru adolescenți, dezbateri în UE
Guvernul Marii Britanii intenționează să implementeze restricții semnificative asupra accesului minorilor la rețelele de socializare, vizând în special adolescenții cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani. Noile măsuri, care ar urma să fie propuse Parlamentului până la sfârșitul anului 2026, prevăd ca aplicații precum Instagram, TikTok și YouTube să devină indisponibile în mod implicit pentru această categorie de vârstă, între miezul nopții și ora 06:00, conform BBC. În plus, autoritățile britanice doresc dezactivarea automată a funcțiilor considerate a crea dependență, precum redarea automată a clipurilor și derularea infinită a conținutului.
Această inițiativă se alătură planului anunțat anterior, care interzice accesul copiilor sub 16 ani la platformele de socializare, măsură ce ar trebui să intre în vigoare în primăvara anului viitor. Ministrul britanic al Tehnologiei, Liz Kendall, a subliniat importanța acestor reglementări pentru a asigura că tinerii se odihnesc suficient, se concentrează asupra studiilor și petrec mai mult timp cu familia și prietenii. „Vrem ca tinerii să se bucure de beneficiile tehnologiei, având în același timp instrumentele necesare pentru a se dezvolta într-un mediu online sigur”, a declarat Kendall.
Ministrul siguranței online, Kanishka Narayan, a apărat măsurile, afirmând că o combinație între restricțiile de circulație și limitarea funcțiilor de redare automată va face din Marea Britanie „cel mai robust loc din lume când vine vorba de reglementarea” companiilor de tehnologie. Pe lângă restricțiile de noapte și dezactivarea funcțiilor „dependente”, guvernul intenționează să introducă și măsuri care să ajute copiii să utilizeze chatboții cu inteligență artificială în siguranță, inclusiv obligarea furnizorilor să introducă pauze regulate pentru utilizatorii sub 18 ani.
Cu toate acestea, planul a stârnit critici din partea mai multor activiști și specialiști. Principala obiecție vizează faptul că restricția de noapte nu va fi obligatorie, adolescenții având posibilitatea să o elimine din setările conturilor. Ellen Roome, mama unui băiat de 14 ani care ar fi decedat în urma unei provocări online, a comparat situația cu „a-i oferi unui adolescent de 17 ani o sticlă de alcool și apoi a o muta puțin mai departe. O poate lua imediat înapoi”, pledând pentru măsuri mult mai ferme. Laura Trott, reprezentantă a Partidului Conservator, a descris planul drept „confuz”, argumentând că „restricțiile pe care le pot dezactiva nu vor rezolva nimic”.
Opiniile adolescenților sunt împărțite. Alex, un tânăr de 17 ani, consideră că măsura ar putea fi utilă, chiar și neobligatorie, reamintindu-le utilizatorilor cât timp petrec pe aplicațiile sociale. În contrast, Confidence, tot de 17 ani, care recunoaște că petrece până la șase ore pe zi pe rețelele sociale, a declarat că ar dezactiva restricția, argumentând că, dacă adolescenții de vârsta ei sunt suficient de maturi pentru a lua decizii privind facultatea, ar trebui să își poată gestiona și timpul petrecut online.
Aceste inițiative din Marea Britanie se înscriu într-un context european mai larg de preocupare privind impactul rețelelor sociale asupra minorilor. Deși Marea Britanie nu mai face parte din Uniunea Europeană, discuțiile privind reglementarea accesului minorilor la platformele online sunt prezente și la nivelul UE. Datele Eurostat din 2023 indică faptul că aproximativ 70% dintre adolescenții europeni cu vârste între 13 și 17 ani utilizează zilnic rețelele sociale, cu o medie de 3 ore pe zi, în timp ce în România acest procent este de 65%, conform unui studiu INS din 2024. Această utilizare intensă a generat îngrijorări legate de sănătatea mintală, calitatea somnului și performanțele școlare. Spre exemplu, un raport al Organizației Mondiale a Sănătății din 2022 a arătat o corelație între timpul excesiv petrecut online și creșterea nivelului de anxietate și depresie la tineri.
De ce contează
Aceste măsuri sunt cruciale pentru sănătatea și bunăstarea generației tinere din Marea Britanie și pot servi drept model pentru alte țări, inclusiv România. Impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării cognitive și emoționale a adolescenților este un subiect de interes major. Prin limitarea accesului nocturn și dezactivarea funcțiilor adictive, se urmărește îmbunătățirea calității somnului, a concentrării la școală și a interacțiunilor sociale în lumea reală. Dezbaterea privind caracterul opțional al restricțiilor subliniază complexitatea găsirii unui echilibru între protecția minorilor și autonomia individuală, o provocare cu care se confruntă și legiuitorii din Uniunea Europeană.
Următorul pas va fi prezentarea propunerilor legislative în Parlamentul britanic până la sfârșitul anului 2026. Este de așteptat ca dezbaterile să fie intense, având în vedere opiniile divergente exprimate de activiști, politicieni și tineri. Modul în care aceste reglementări vor fi implementate și acceptate de public va influența, cel mai probabil, și discuțiile viitoare la nivel european. Rămâne de văzut dacă abordarea britanică, ce permite ocolirea restricțiilor, va fi eficientă pe termen lung sau dacă va fi nevoie de măsuri mai stricte, așa cum sugerează unii critici, pentru a proteja cu adevărat minorii în mediul online din ce în ce mai complex și solicitant al rețelelor sociale.
De asemenea, monitorizarea impactului asupra sănătății mintale și a performanțelor școlare va fi esențială pentru evaluarea succesului acestor inițiative.