Decesul inginerului-șef la cea mai mare centrală nucleară
Aleksandr Iakovlev, inginerul-șef al centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia, a fost ucis miercuri, 15 iulie 2026, într-un atac cu dronă, un eveniment pe care autoritățile ruse l-au calificat drept „atac terorist selectiv” comis de „regimul de la Kiev”. Anunțul a fost făcut de Alexei Lihacev, directorul general al Agenției nucleare de stat ruse Rosatom, potrivit agențiilor Reuters și EFE. Acest incident, care a provocat și moartea șoferului vehiculului, intensifică tensiunile deja ridicate în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa.
Potrivit declarațiilor oficialului Rosatom, drona inamică a vizat direct un vehicul al centralei în care se aflau inginerul-șef și șoferul său, ambii pierzându-și viața. Lihacev a subliniat că, în ultimele două luni și jumătate, 13 persoane au fost ucise și 48 rănite în urma atacurilor ucrainene în zona centralei atomoelectrice, o cifră care, dacă este confirmată independent, ar indica o escaladare semnificativă a violențelor în regiune. Aceste acuzații reciproce de atacuri în zona centralei au devenit o constantă a conflictului, ambele părți negând responsabilitatea și acuzându-o pe cealaltă de provocare deliberată.
Autoritățile instalate de Rusia în Energodar, orașul ucrainean din apropierea căruia se află centrala, au raportat miercuri dimineață întreruperi în furnizarea energiei electrice în localitate, punându-le pe seama „atacurilor ucrainene continue”. Această situație subliniază vulnerabilitatea infrastructurii civile și energetice în contextul conflictului armat și impactul direct asupra populației locale. Lipsa energiei electrice poate afecta nu doar civilii, ci și operațiunile de siguranță ale centralei, care necesită o alimentare constantă pentru sistemele de răcire și monitorizare.
Centrala nucleară Zaporojie, ocupată de trupele ruse în martie 2022, funcționează cu personal ucrainean, sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care menține permanent o echipă de experți la fața locului. Prezența AIEA, condusă de Rafael Grossi, este menită să prevină un dezastru nuclear, însă incidentele repetate, cum ar fi loviturile cu obuze și drone, pentru care părțile beligerante se acuză reciproc, subliniază riscurile persistente. De la începutul invaziei, centrala a fost deconectată în mod repetat de la sursele externe de alimentare cu energie electrică, esențiale pentru răcirea reactoarelor, situații care au necesitat pornirea generatoarelor diesel, o soluție de urgență cu resurse limitate.
Contextul istoric al incidentelor nucleare, în special cel de la Cernobîl din 1986, amplifică îngrijorările internaționale. Spre deosebire de Cernobîl, unde un reactor a explodat, riscul la Zaporojie este legat mai degrabă de pierderea sistemelor de răcire, care ar putea duce la topirea combustibilului nuclear și eliberarea de materiale radioactive. Această situație a determinat numeroase apeluri din partea comunității internaționale pentru demilitarizarea zonei din jurul centralei, cerere respinsă până în prezent de ambele părți.
Importanța strategică a centralei, cea mai mare din Europa cu șase reactoare de tip VVER-1000, o face o țintă sau un punct de presiune constant. Capacitatea sa de a genera aproximativ 20% din energia electrică a Ucrainei înainte de război subliniază atât valoarea sa economică, cât și implicațiile geopolitice. Experți în securitate nucleară, precum cei de la think-tank-ul american Belfer Center, au avertizat în rapoarte din 2023 că orice perturbare majoră a operațiunilor centralei ar putea avea consecințe regionale și chiar continentale, comparabile cu cele ale unui incident de nivel 6 sau 7 pe Scala Internațională a Evenimentelor Nucleare (INES), deși scenariile cele mai grave sunt considerate puțin probabile, dar nu imposibile, în condițiile unui conflict activ.
Declarațiile Rosatom, care descriu incidentul ca un „atac terorist selectiv”, sugerează o acuzație de asasinat țintit, o escaladare gravă a retoricii și a acțiunilor. Kievul nu a emis încă o declarație oficială privind incidentul, însă, în trecut, a negat în mod constant implicarea în atacuri directe asupra personalului civil sau a infrastructurii critice legate de siguranța nucleară. Această divergență în narativul evenimentelor este caracteristică războiului informațional și face dificilă verificarea independentă a faptelor în timp real.
De ce contează
Decesul inginerului-șef al centralei Zaporojie într-un atac cu dronă reprezintă o escaladare gravă a conflictului, cu implicații directe asupra securității nucleare globale. Vulnerabilitatea personalului cheie și a infrastructurii esențiale la o centrală nucleară sub ocupație militară crește exponențial riscul unui accident. Acest incident subliniază nevoia urgentă de demilitarizare a zonei și de respectare a principiilor de siguranță nucleară. Lipsa de acces neîngrădit pentru experții independenți și acuzațiile reciproce amplifică incertitudinea și pericolul, punând sub semnul întrebării capacitatea de a preveni o catastrofă cu consecințe pe termen lung pentru Europa.
Acest incident ridică întrebări serioase despre viitorul operațiunilor la centrala Zaporojie și despre capacitatea AIEA de a-și îndeplini mandatul de monitorizare într-un mediu atât de ostil. Rămâne de văzut dacă va exista o anchetă internațională independentă care să stabilească faptele cu privire la moartea lui Aleksandr Iakovlev și a șoferului. De asemenea, este incert dacă acest eveniment va duce la o presiune internațională sporită pentru crearea unei zone de securitate demilitarizate în jurul centralei, așa cum a solicitat AIEA în repetate rânduri.
Escaladarea atacurilor în zona centralei, indiferent de autor, menține un nivel ridicat de alertă și incertitudine cu privire la stabilitatea nucleară în regiune și la nivel global.