Cod galben de inundații în cinci județe, pe fondul furtunilor

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

INHGA a emis un Cod galben de inundații pentru râuri din cinci județe (Alba, Cluj, Sibiu, Vâlcea, Argeș, Gorj, Dâmbovița), valabil între 16 și 17 iulie, din cauza ploilor torențiale și a furtunilor anunțate de ANM. Avertizările meteorologice includ averse, descărcări electrice și grindină, cu cantități de apă de până la 40 l/mp. Autoritățile îndeamnă populația la prudență și respectarea măsurilor preventive.

EN

Brief

Romania's National Institute of Hydrology and Water Management (INHGA) issued a Yellow Code flood warning for rivers in five counties (Alba, Cluj, Sibiu, Vâlcea, Argeș, Gorj, Dâmbovița), valid from July 16-17, due to heavy rainfall and storms forecast by ANM. Meteorological warnings include torrential downpours, lightning, and hail, with water quantities up to 40 l/sqm. Authorities urge the public to exercise caution and follow preventive measures.

Cod galben de inundații în cinci județe, pe fondul furtunilor
Sursa foto: evz.ro

Risc de viituri rapide și inundații locale

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o avertizare Cod galben de inundații pentru râuri din cinci județe ale României, valabilă de joi, 16 iulie, ora 12:00, până vineri, 17 iulie, ora 09:00. Această decizie vine în contextul unor noi episoade de instabilitate atmosferică și furtuni anunțate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru miercuri și joi. "În intervalul menționat, se vor produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție", au declarat hidrologii INHGA, potrivit informațiilor transmise de Digi24 și News.ro.

Zonele vizate de Codul galben de inundații includ bazinele hidrografice Arieș – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele Alba și Cluj), Olt – afluenții aferenți sectorului aval confluență cu râul Cibin – amonte Ac. Ionești (județele Sibiu, Vâlcea și Argeș), Olteț – bazin superior (județele Gorj și Vâlcea), Argeș – bazin superior și Dâmbovița – bazin superior (județele Argeș și Dâmbovița). Aceste avertizări hidrologice sunt emise în mod regulat de INHGA, reflectând o practică standard de prevenire și informare a populației, similară cu cea din alte țări europene expuse la fenomene meteo extreme, unde sistemele de avertizare timpurie sunt esențiale.

Contextul meteorologic este marcat de două avertizări Cod galben emise de ANM. Prima atenționare este valabilă miercuri, 15 iulie, între orele 12:00 și 23:00, și vizează zona montană, Maramureșul, nord-estul Olteniei, nordul Munteniei și sud-vestul Transilvaniei. Meteorologii anticipează "perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului (viteze la rafală de 50…70 km/h) și izolat vijelii și grindină de mici și posibil medii dimensiuni (1…3 cm)". Cantitățile de apă pot atinge 15…25 l/mp în intervale scurte de timp (1…3 ore) și izolat peste 30…40 l/mp.

A doua avertizare meteorologică, de asemenea Cod galben, este valabilă joi, 16 iulie, între orele 12:00 și 22:00. Aceasta va afecta cea mai mare parte a zonei montane, Maramureșul, estul și sud-estul Transilvaniei, nordul și estul Olteniei, precum și vestul și nordul Munteniei. Fenomenele prognozate sunt similare cu cele de miercuri, incluzând averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat vijelii și grindină. ANM a precizat că fenomene specifice instabilității atmosferice pot apărea izolat și în alte regiuni ale țării, un aspect subliniat de ambele surse, Digi24 și News.ro, care au citat integral comunicatele ANM.

În România, inundațiile reprezintă o problemă recurentă, cu impact semnificativ asupra infrastructurii și comunităților. De exemplu, în 2020, o serie de inundații severe au afectat peste 20 de județe, provocând pagube estimate la zeci de milioane de euro, conform datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). Aceste evenimente subliniază necesitatea unor măsuri continue de prevenire și adaptare la schimbările climatice. Spre deosebire de alte țări europene cu sisteme de irigații și drenaj mai dezvoltate, România încă se confruntă cu vulnerabilități, în special în zonele rurale și montane, unde defrișările ilegale agravează riscul de inundații și alunecări de teren.

Experții în hidrologie și meteorologie, precum și reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, au atras atenția în repetate rânduri asupra importanței respectării avertizărilor și a luării măsurilor preventive. Un studiu al Băncii Mondiale din 2014, privind managementul riscului la inundații în România, a evidențiat că investițiile în infrastructura de apărare și în sistemele de avertizare timpurie sunt cruciale pentru reducerea impactului dezastrelor naturale. Deși s-au făcut progrese, implementarea integrală a Directivei Europene privind Inundațiile (Directiva 2007/60/CE) necesită eforturi susținute la nivel național și local.

De ce contează

Aceste avertizări sunt esențiale pentru siguranța cetățenilor și pentru protejarea proprietăților. Riscul de inundații locale și de viituri rapide poate perturba traficul, poate afecta culturile agricole și poate pune în pericol vieți omenești. Prin emiterea acestor coduri, autoritățile oferă timp comunităților locale să se pregătească, să își protejeze bunurile și să evite deplasările inutile în zonele afectate. Ignorarea acestor avertizări poate avea consecințe grave, amplificând pagubele și dificultatea intervențiilor de urgență. Este vital ca populația să rămână informată prin canalele oficiale și să respecte recomandările autorităților.

Pe termen scurt, autoritățile monitorizează constant evoluția fenomenelor meteorologice și hidrologice și sunt pregătite să intervină. IGSU a activat deja celulele de criză la nivel local în județele vizate, pentru a coordona eventualele operațiuni de salvare și asistență. Pe termen mediu și lung, este necesară continuarea investițiilor în modernizarea infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor, în reîmpăduriri și în educația publică privind gestionarea riscurilor. De asemenea, o mai bună colaborare transfrontalieră în gestionarea bazinelor hidrografice comune, conform recomandărilor Comisiei Europene, ar putea contribui la reducerea vulnerabilității României la inundații severe în viitor.

Întrebarea rămâne dacă resursele alocate vor fi suficiente pentru a face față intensificării fenomenelor meteo extreme.