Conflict constituțional între Parlament și Guvern
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat, pentru a doua oară, dezbaterile privind sesizarea depusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, referitoare la Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 38/2026 pentru Programul SAFE. Noul termen stabilit de judecători este miercuri, 15 iulie 2026, conform informațiilor obținute de la surse judiciare. Această decizie prelungește incertitudinea asupra legalității actului normativ adoptat de Guvernul Bolojan într-un context politic tensionat, imediat după votarea unei moțiuni de cenzură.
Sesizarea lui Grindeanu vizează constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. Liderul PSD susține că Guvernul a adoptat și publicat OUG nr. 38/2026 după ce Parlamentul i-a retras încrederea prin moțiune de cenzură, la data de 5 mai 2026, și a publicat-o în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026. Conform articolului 110 alineatul (4) din Constituție, un guvern demis nu mai este abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, fiind exclusă orice competență de legiferare delegată. "Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată," se arată în sesizarea depusă la CCR.
Un alt aspect criticat de Sorin Grindeanu este modificarea substanțială a proiectului ordonanței chiar în dimineața zilei de 5 mai 2026, când Parlamentul dezbătea și vota moțiunea de cenzură. Potrivit sesizării, Guvernul ar fi adăugat 12 articole noi la proiectul inițial, transformând astfel un legiuitor delegat într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul. Această acțiune ar fi nesocotit obligația de loialitate constituțională față de Parlament, considerat unica autoritate legiuitoare a țării. Președintele Camerei Deputaților a subliniat că "Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că ‘Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului’."
Pe lângă sesizarea lui Grindeanu, și Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat OUG 38/2026 la Curtea Constituțională. Motivul invocat de Avocatul Poporului este că Guvernul Bolojan a adoptat ordonanța fără avizul Consiliului Legislativ, o procedură considerată esențială pentru validitatea actelor normative. Această dublă contestare subliniază gravitatea potențialelor nereguli procedurale și constituționale. Guvernul, prin vocea premierului Bolojan, a declarat anterior că "Acest guvern nu poate să dea ordonanțe, nu poate să facă anumite lucruri", o afirmație care, paradoxal, contravine acțiunilor sale ulterioare.
Situația este similară cu alte precedente din jurisprudența constituțională românească, unde Curtea a intervenit pentru a clarifica limitele competențelor executive în perioade de interimat sau după demiterea unui guvern. Un exemplu relevant este decizia CCR din 2012, care a stabilit că un guvern interimar are atribuții limitate la administrarea curentă, fără a putea adopta acte normative cu caracter primar sau care să angajeze pe termen lung resurse sau politici publice. În context european, principii similare de echilibru al puterilor și de respectare a rolului legislativ al parlamentului sunt fundamentale în statele democratice, garantând supremația legii și prevenirea abuzurilor executive. De exemplu, în Germania, Curtea Constituțională Federală a avut numeroase intervenții pentru a balansa puterile, consolidând rolul Bundestagului în procesul legislativ, mai ales în situații de criză guvernamentală.
Criticile aduse Guvernului Bolojan nu se limitează doar la aspectele procedurale, ci și la substanța OUG 38/2026. Prin reglementarea unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului Camerei Deputaților și Senatului – Guvernul ar fi "anticipat și substituit rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție". Această conduită, considerată o abdicare de la rolul constituțional, ridică semne de întrebare asupra modului în care Executivul înțelege principiul colaborării loiale între instituțiile publice, un pilon al statului de drept. În 2025, un studiu al Institutului de Cercetare Juridică al Academiei Române arăta o tendință crescută a guvernelor de a utiliza ordonanțele de urgență, uneori depășind limitele constituționale, ceea ce a dus la o supraîncărcare a CCR cu sesizări.
De ce contează
Decizia CCR în cazul OUG 38/2026 este crucială pentru clarificarea limitelor constituționale ale unui guvern demis și pentru reconfirmarea rolului Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare. O hotărâre favorabilă sesizării ar putea invalida o ordonanță importantă, având implicații semnificative pentru Programul SAFE și pentru beneficiarii acestuia. Mai mult, ar stabili un precedent clar pentru viitoarele guverne interimare, consolidând echilibrul puterilor în stat și prevenind potențiale abuzuri legislative. Această speță subliniază importanța respectării procedurilor democratice, chiar și în perioade de instabilitate politică, pentru a proteja statul de drept și încrederea publică în instituții.
Următoarea ședință a CCR, programată pentru 15 iulie 2026, va fi decisivă pentru soarta OUG 38/2026. Curtea are la dispoziție 30 de zile pentru a decide, conform procedurii. Indiferent de verdict, această situație va genera probabil dezbateri intense în spațiul public și politic, punând în lumină fragilitatea echilibrului constituțional în România. O decizie de neconstituționalitate ar putea forța Guvernul să inițieze un nou proces legislativ prin Parlament, cu potențiale întârzieri și modificări ale programului SAFE.
Pe de altă parte, o decizie de constituționalitate ar putea fi interpretată ca o validare a practicilor executive controversate, cu riscul de a slăbi rolul legislativ al Parlamentului pe termen lung și de a încuraja o guvernare prin ordonanțe de urgență.