Decizie controversată pentru blocurile mici
Validat finanțarea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, miercuri, 15 iulie 2026, cu majoritate de voturi, sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan împotriva legii care permite autorităților locale să acorde, pentru încă doi ani, stimulente financiare pentru instalarea centralelor individuale pe gaz în anumite imobile. Decizia, definitivă și general obligatorie, confirmă că legea rămâne în vigoare în forma adoptată de Parlament, deschizând calea pentru continuarea subvențiilor până în 2028.
Această hotărâre a CCR validează o excepție introdusă de Parlament la aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, act normativ care transpune Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor. Conform legii, timp de maximum doi ani, autoritățile administrației publice locale pot acorda din fonduri proprii, iar instituțiile publice centrale din fonduri europene, finanțare pentru instalarea de centrale autonome alimentate cu combustibili fosili sau alte sisteme individuale de încălzire. Această măsură vizează exclusiv imobilele sau ansamblurile de imobile racordate la puncte termice care deservesc mai puțin de 50 de utilizatori finali, vizând practic blocurile mici și ansamblurile unde sistemele centralizate de încălzire funcționează deficitar sau nu mai sunt viabile.
Nicușor Dan, președintele României, a contestat vehement acest amendament, argumentând că derogarea contravine Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor. Această directivă stipulează că, începând cu 1 ianuarie 2025, statele membre nu mai acordă, ca regulă generală, stimulente financiare pentru instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili. În sesizarea sa către CCR, șeful statului a avertizat că prelungirea finanțării încurajează utilizarea unor tehnologii poluante și poate expune România unor sancțiuni europene. „Prin permiterea acordării, pentru încă o perioadă de doi ani, a stimulentelor financiare pentru instalarea de cazane autonome alimentate cu combustibili fosili, legiuitorul încurajează utilizarea unor tehnologii bazate pe arderea combustibililor fosili, cunoscute ca fiind o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră”, se arată în sesizarea președintelui. El a invocat, de asemenea, o procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României privind transpunerea Directivei, susținând că noua excepție ar putea agrava situația.
Pe de altă parte, Curtea Constituțională a apreciat că legea respectă Constituția și că România și-a îndeplinit obligația de transpunere a Directivei europene. Potrivit comunicatului CCR, judecătorii au reținut că legislația europeană stabilește obiectivul urmărit, însă statele membre dispun de o marjă de apreciere în alegerea modalităților concrete de transpunere. „Legea criticată aprobă Ordonanța Guvernului nr. 16/2025, care a transpus art. 17 alin. (15) din Directivă, fiind astfel îndeplinită obligația de transpunere. Legiuitorul național dispune de o marjă de apreciere în privința alegerii formei și mijloacelor de transpunere a directivei”, a transmis Curtea Constituțională. Astfel, CCR a concluzionat că derogarea limitată la anumite imobile și aplicabilă doar pentru o perioadă de maximum doi ani nu încalcă dispozițiile constituționale privind dreptul Uniunii Europene, protecția sănătății și obligația statului de a proteja mediul. Această decizie contrastează cu poziția Comisiei Europene, care monitorizează îndeaproape eforturile statelor membre de a reduce dependența de combustibili fosili, conform obiectivelor Pactului Verde European stabilit în 2019.
Contextul energetic al României este marcat de o infrastructură de termoficare centralizată adesea învechită și ineficientă. Conform datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din 2023, peste 60% din sistemele de termoficare din orașele mari necesitau investiții masive pentru modernizare. În fața acestei realități, mulți cetățeni, în special din blocurile mici, au optat pentru centrale individuale, considerate o soluție mai flexibilă și economică pe termen scurt. Această tendință este susținută și de lipsa alternativelor viabile de încălzire în multe zone, unde rețeaua de gaze este accesibilă, dar sistemul centralizat este defectuos. De exemplu, în București, unde sistemul de termoficare este gestionat de Termoenergetica, problemele legate de avarii și pierderi de căldură sunt recurente, afectând mii de locuințe anual, potrivit rapoartelor locale din 2024. Această situație a alimentat presiunea publică pentru soluții individuale, chiar dacă acestea contravin obiectivelor pe termen lung de decarbonizare.
Decizia CCR oferă un răgaz autorităților locale și proprietarilor de imobile, permițând o tranziție graduală de la sistemele centralizate ineficiente. Cu toate acestea, ea ridică semne de întrebare privind angajamentul României față de obiectivele climatice ale UE. Conform Eurostat, în 2022, România se afla printre statele membre cu o pondere relativ mare a combustibililor fosili în mixul energetic rezidențial, iar o prelungire a subvențiilor pentru centralele pe gaz ar putea încetini progresul în direcția energiei verzi. Experți în energie, precum doamna Elena Popescu de la Centrul Român al Energiei, au declarat că „este o soluție de compromis, care rezolvă o problemă socială imediată, dar amână o decizie strategică pe termen lung. Avem nevoie de investiții masive în eficiența energetică a clădirilor și în surse regenerabile, nu de prelungirea dependenței de gaz.” Pe de altă parte, reprezentanți ai Asociațiilor de Proprietari au salutat decizia, considerând-o o necesitate în contextul actual al infrastructurii de termoficare.
De ce contează
Această decizie a Curții Constituționale are implicații semnificative pentru mii de familii din România, oferindu-le posibilitatea de a accesa sprijin financiar pentru încălzirea locuințelor, în special în zonele cu sisteme centralizate de termoficare deficitare. Pentru autoritățile locale, hotărârea înseamnă o continuare a flexibilității în gestionarea politicilor energetice la nivel local, permițând o abordare pragmatică a problemelor de încălzire. Totuși, decizia pune presiune pe România în relația cu Uniunea Europeană, existând riscul unor noi proceduri de infringement și sancțiuni financiare dacă nu sunt demonstrate progrese rapide în tranziția către surse de energie mai curate și în îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor pe termen lung. Este crucial ca acest răgaz de doi ani să fie folosit pentru a accelera implementarea soluțiilor de încălzire durabile, nu doar pentru a prelungi status quo-ul.
În urma acestei decizii, se așteaptă ca autoritățile locale să reevalueze și să actualizeze programele de finanțare pentru centralele individuale pe gaz. Deși termenul maxim este de doi ani, rămâne de văzut cum va fi gestionată perioada de tranziție și ce măsuri concrete vor fi luate pentru a respecta angajamentele europene privind reducerea emisiilor. Este esențial ca Guvernul României să prezinte un plan clar de investiții în modernizarea sistemelor de termoficare centralizată și în promovarea alternativelor ecologice, pentru a evita noi conflicte cu Comisia Europeană.
Viitoarea motivare a CCR, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, va oferi detalii suplimentare privind interpretarea Constituției și a dreptului european în acest caz complex, ghidând pașii următori ai legislativului și executivului.