Critici dure la adresa Guvernului interimar Bolojan
Ccir: românia reprezintă subiectul principal al acestui articol. Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a declarat miercuri, 15 iulie 2026, în cadrul emisiunii „Puterea Știrilor”, că nu anticipează o retrogradare a României de către agențiile de rating la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), grație diminuării deficitului. Cu toate acestea, el a subliniat că un astfel de scenariu ar genera consecințe economice extrem de grave, manifestate prin scumpirea finanțării, creșterea costurilor de creditare pentru stat, companii și populație, și o deteriorare generală a climatului de afaceri. „Eu nu cred că vom fi retrogradați, pentru că deficitul s-a diminuat. Dar atmosfera, în general, în jurul acestui subiect este destul de inflamată, iar semnalele pe care noi le trimitem contează foarte mult”, a afirmat Daraban, citat de ambele surse.
Daraban a lansat critici vehemente la adresa Guvernului și, în special, a premierului interimar Ilie Bolojan, susținând că discursul despre reformă este lipsit de conținut real și că nu au fost realizate schimbări structurale concrete. El a calificat imaginea de reformator a lui Bolojan drept „falsă”, argumentând că acțiunile întreprinse de Executiv s-au rezumat la măsuri superficiale, precum majorarea TVA cu 2% și creșterea taxelor și impozitelor locale, care au contribuit la diminuarea deficitului, dar nu reprezintă reforme autentice. „Este o imagine falsă, pentru că domnul Bolojan n-a făcut nicio reformă. Știți cum e? Ca să închizi lumina și să vezi că nu se mai învârte contorul nu-ți trebuie mai mult de patru clase primare. E simplu”, a declarat președintele CCIR.
Potrivit lui Daraban, pachetele de relansare economică anunțate de Guvern au rămas „virtuale”, iar criza a servit drept pretext pentru neimplementarea lor. Această lipsă de acțiune concretă, în opinia sa, contrastează puternic cu percepția publică a lui Bolojan ca un manager dedicat și un bun comunicator. „Îl înțeleg pe domnul Bolojan. Este un tip foarte bun în comunicare, în sensul că are această mimică de om foarte serios, foarte dedicat jobului, un bun cunoscător al tuturor problemelor. Este foarte convingător și foarte multă lume, din păcate, achiesează la această imagine, care eu nu cred că este întru totul reală”, a precizat Daraban.
Președintele CCIR a mers mai departe, exprimându-și „sila” față de utilizarea repetată a termenului „reformă” în discursul public românesc, pe care îl consideră golit de sens și fără acoperire în realitate de la Petre Roman încoace. El a argumentat că o reformă administrativă veritabilă ar presupune desființarea unor instituții sau reorganizări structurale profunde, nu doar concedierea unor angajați, acțiuni care, în cele din urmă, sunt adesea anulate de instanțe, generând costuri suplimentare pentru stat. „Am o vârstă la care mi-am creat anticorpi. Nu mai pot să suport folosirea acestui cuvânt fără nimic în spate”, a subliniat Daraban.
Un exemplu relevant adus în discuție de Daraban este situația din sistemul de Justiție, unde sume considerabile, estimate la aproximativ 2 miliarde de euro, sunt revendicate ca drepturi salariale. El a criticat tendința de a culpabiliza automat Justiția, sugerând că aceste drepturi au fost probabil negociate și parafate anterior, iar statul ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru angajamentele luate. Această problemă, adesea trecută cu vederea în discursul public, subliniază o lipsă de viziune și coerență în gestionarea resurselor umane și financiare la nivel guvernamental, cu impact direct asupra bugetului de stat și a stabilității economice.
În contextul unui guvern interimar, Daraban a remarcat un paradox: unii agenți economici consideră că este „mai bine fără guvern”, deoarece activitatea economică și plățile statului nu s-au blocat, iar riscul unor noi măsuri fiscale sau administrative nocive este redus. „Foarte mulți agenți economici mi-au spus câteodată: «Dom’le, parcă e mai bine fără guvern». Plățile sunt făcute, nu sunt stopate. Nu s-a întâmplat că, vezi Doamne, nu avem guvern legitim și s-au blocat lucrurile. Ele merg oarecum înainte”, a explicat el. Această perspectivă reflectă o profundă neîncredere a mediului de afaceri în capacitatea guvernelor legitime de a contribui pozitiv la economie, percepție consolidată de decenii de intervenții considerate dăunătoare. Un studiu Eurostat din 2023 arăta că România se află printre țările UE cu cel mai scăzut nivel de încredere în guvern la nivelul mediului de afaceri, cu doar 28% din respondenți exprimând o atitudine pozitivă, comparativ cu o medie europeană de 45%.
De ce contează
Declarațiile președintelui CCIR sunt relevante deoarece scot în evidență o tensiune majoră între discursul politic oficial despre reformă și percepția reală a mediului de afaceri. Dacă România ar fi retrogradată la categoria „junk”, impactul ar fi imediat și sever: costuri mai mari pentru împrumuturile statului s-ar traduce prin mai puțini bani pentru investiții publice în infrastructură, sănătate sau educație, iar dobânzile mai mari la credite ar afecta direct companiile și cetățenii, frânând dezvoltarea economică și reducând puterea de cumpărare. Criticile la adresa lipsei reformelor subliniază necesitatea unor schimbări structurale profunde, nu doar cosmetice, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă și a recâștiga încrederea investitorilor.
Pe termen scurt, perspectivele economice ale României rămân sub atenta observație a agențiilor de rating, iar orice decizie va depinde de evoluția deficitului bugetar și de semnalele politice transmise. Pe termen lung, însă, provocarea reală este implementarea unor reforme sistemice care să modernizeze administrația, să eficientizeze cheltuielile publice și să creeze un mediu predictibil pentru afaceri. Fără o viziune clară și o voință politică fermă de a depăși soluțiile de moment, riscul de a rămâne ancorată într-o zonă de instabilitate economică persistă, indiferent de calificativul agențiilor de rating.
Următorul guvern, indiferent de componență, va avea sarcina dificilă de a reconstrui încrederea și de a demara reforme autentice, evitând capcanele populismului și ale măsurilor superficiale.