Studiu norvegian extins confirmă beneficiile majore
Alăptarea exclusivă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un studiu amplu, realizat de cercetători de la Universitatea din Bergen, Norvegia, a relevat că bebelușii alăptați exclusiv la sân în primele șase luni de viață prezintă un risc semnificativ mai scăzut de a dezvolta simptome ale Tulburării de Hiperactivitate cu Deficit de Atenție (ADHD). Descoperirea, publicată recent, subliniază importanța nutriției timpurii în neurodezvoltare, așa cum a declarat Berit Skretting Solberg, psihiatru și cercetător principal: „Cu cât un copil a fost alăptat exclusiv mai mult timp (până la șase luni), cu atât nivelul simptomelor de ADHD era mai scăzut la vârstele de trei, cinci și opt ani”.
ADHD este o afecțiune de neurodezvoltare diagnosticată frecvent la copii, ale cărei simptome pot persista până la maturitate. Se manifestă prin dificultăți de concentrare, hiperactivitate și comportament impulsiv, impactând organizarea, performanța profesională și relațiile sociale la vârsta adultă. Deși nu există un tratament curativ, simptomele pot fi gestionate eficient prin Terapie Cognitiv-Comportamentală și medicație. Studiul norvegian, care a analizat datele a peste 37.000 de copii născuți între 1999 și 2009, a urmărit obiceiurile de alăptare și a efectuat evaluări de urmărire la vârstele de trei, cinci și opt ani.
Potrivit cercetătorilor, orice formă de alăptare a fost asociată cu o reducere a simptomelor ADHD. Totuși, efectul protector a crescut proporțional cu durata și intensitatea alăptării, atingând nivelul maxim în cazul alăptării exclusive până la vârsta de șase luni. Un detaliu important, evidențiat de Mediafax, este că fetele au prezentat cele mai puternice asocieri la toate vârstele, sugerând o sensibilitate diferită la factorii de protecție sau de risc. Această diferență între sexe necesită investigații suplimentare pentru a înțelege mecanismele subiacente.
Berit Skretting Solberg a reiterat că, deși ereditatea este considerată cel mai puternic factor de risc pentru ADHD, tulburările de dezvoltare neurologică sunt rezultatul unei interacțiuni complexe între factori genetici și de mediu. Laptele matern joacă un rol crucial, fiind principala sursă de hrană pentru bebeluși și conținând macronutrienți, vitamine, prebiotice, probiotice, componente imunitare și alte elemente biologic active esențiale pentru dezvoltarea optimă a creierului în primele luni de viață. Aceste componente contribuie la formarea rețelelor neuronale și la funcționarea sistemului nervos central.
Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și UNICEF subliniază importanța alăptării în prima oră de la naștere și a alăptării exclusive în primele șase luni de viață, fără administrarea de apă, alte alimente sau lichide. În ciuda acestor recomandări, studiul a indicat că participantele au alăptat exclusiv, în medie, mai puțin de patru luni. Această discrepanță evidențiază provocările cu care se confruntă mamele în respectarea duratei optime de alăptare, fie din motive medicale, sociale sau economice.
În cazurile în care alăptarea nu este posibilă sau suficientă, laptele praf pentru sugari, formulat pe bază de lapte de vacă, rămâne singura alternativă recomandată pentru primele 12 luni de viață. Cu toate acestea, este important de menționat că nicio formulă de lapte praf nu poate reproduce integral complexitatea și beneficiile unice ale laptelui matern. Statisticile din România, conform Institutului Național de Statistică (INS) din 2023, arată o rată a alăptării exclusive sub media europeană, ceea ce ar putea avea implicații pe termen lung asupra sănătății publice.
Un studiu european din 2022, citat de Eurostat, indica faptul că doar aproximativ 30% dintre copiii din Uniunea Europeană sunt alăptați exclusiv până la șase luni, România situându-se sub această medie. Această statistică subliniază necesitatea unor programe naționale de susținere a alăptării, similare celor implementate cu succes în țările nordice, unde ratele de alăptare sunt considerabil mai mari. Guvernul României, prin Ministerul Sănătății, a inițiat în 2024 un program pilot de consiliere pre- și postnatală pentru a crește rata alăptării, însă rezultatele pe termen lung sunt încă în evaluare.
De ce contează
Acest studiu are implicații majore pentru sănătatea publică și politicile de sănătate, subliniind rolul critic al alăptării în prevenția tulburărilor neurodezvoltării. Prin promovarea și susținerea alăptării exclusive, autoritățile pot contribui la reducerea incidenței ADHD și la îmbunătățirea calității vieții copiilor și familiilor. Investiția în programe de educație și suport pentru mame nu este doar o măsură de sănătate individuală, ci o investiție în capitalul uman al societății, cu beneficii economice și sociale pe termen lung, inclusiv o povară redusă asupra sistemului de sănătate.
Concluzie:
Descoperirile cercetătorilor norvegieni întăresc argumentele pentru susținerea alăptării exclusive ca strategie eficientă de sănătate publică. Este esențial ca eforturile de promovare a alăptării să fie intensificate, iar mamele să beneficieze de sprijin adecvat, atât în mediul familial, cât și în cel profesional și medical. Pe viitor, studiile ar trebui să investigheze mai profund mecanismele biologice prin care laptele matern influențează dezvoltarea cerebrală și să identifice factorii specifici care contribuie la diferențele observate între sexe.
De asemenea, este important să se analizeze impactul politicilor de sănătate în creșterea ratelor de alăptare în România și în alte țări cu rate scăzute, pentru a asigura o dezvoltare optimă a copiilor și pentru a reduce povara tulburărilor neurodezvoltării.