Raport nou demontează mituri negative, subliniază contribuții
Românii, „motorul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un nou raport realizat de Bournemouth University și Consiliul Consultativ al Diasporei Române (ACORD UK) demontează miturile legate de imigrația românească în Regatul Unit, dezvăluind o comunitate tânără, înalt calificată și esențială pentru sectoare critice precum sănătatea, construcțiile și tehnologia. Documentul, coordonat de dr. Alina Dolea, profesor și cercetător în comunicare strategică și diplomație publică la Bournemouth University, subliniază că românii nu doar că „muncesc”, ci finanțează și susțin infrastructura Marii Britanii prin contribuții fiscale de miliarde de lire sterline, potrivit News.ro și HotNews.ro.
În peisajul post-Brexit, prezența românească în Marea Britanie a încetat să mai fie o simplă poveste de migrație a forței de muncă, transformându-se într-o forță structurală. Cu peste 1,3 milioane de români deținând statut de rezident, aceștia formează a patra cea mai mare comunitate născută în străinătate, după India, Pakistan și Polonia. Totuși, această masă critică de oameni trăiește într-o dualitate constantă, confruntându-se cu o discrepanță profundă între percepția mediatică și rolul lor real în societate, așa cum a declarat dr. Alina Dolea pentru News.ro: „Există o discrepanţă între discursul politic şi mediatic şi interacţiunile curente din viaţa de zi cu zi. Discursul politic şi mediatic la care ma refer survine pe fondul declaraţiilor anti-imigratie făcute de unii politicieni (precum Farage) care reiterează stereotipuri negative la adresa românilor... De la cele mai vechi (de acum 10 ani - cand se vorbea de o invazie a românilor saraci şi de teama de a avea un vecin roman) la cele de anul trecut cand Farage a declarat că românii mănâncă lebedele dintr-un parc central din Londra”.
În antiteză cu aceste „mituri urbane”, datele oficiale arată o comunitate extrem de activă. Românii și bulgarii au cea mai mare rată de ocupare din Regatul Unit (80,4%), mult peste media populației britanice. Această hărnicie este recunoscută chiar și de primarul Londrei, care îi descrie pe români ca fiind esențiali pentru infrastructura critică a capitalei, conform HotNews.ro. Această performanță este notabilă, având în vedere că media națională a ratei de ocupare în Marea Britanie, conform Oficiului Național de Statistică (ONS) pentru perioada ianuarie-martie 2026, era de aproximativ 75%.
Analiza financiară a raportului demolează definitiv mitul „turismului pentru beneficii”. În anul fiscal 2019/20, contribuțiile directe ale românilor prin impozit pe venit și asigurări naționale au fost de 2,399 miliarde de lire sterline. Această sumă este de peste șase ori mai mare decât totalul ajutoarelor sociale (tax credits și child benefit) accesate de cetățenii români în aceeași perioadă. Mai mult, veniturile românilor au crescut spectaculos. Salariul lunar mediu al unui angajat român a crescut cu 45% din 2019 până în 2025, ajungând la 2.427 lire, foarte aproape de media națională britanică. Această ascensiune financiară reflectă o tranziție de la munca necalificată către roluri de management și antreprenoriat, demonstrând o mobilitate socială și economică remarcabilă în comparație cu alte comunități de migranți din UE post-Brexit.
Unul dintre cele mai fascinante capitole ale raportului este cel dedicat „stratului invizibil” al economiei: liber-profesioniștii și microîntreprinderile. Deoarece românii au avut restricții pe piața muncii până în 2014, mulți au fost forțați să devină antreprenori din necesitate. Astăzi, acest sistem a evoluat într-un ecosistem complex. „Antreprenoriatul s-a diversificat de la construcţii, logistică, depozite, fabrici de carne (100% româneşti în UK), la robotică, AI, inginerie, energie”, explică Alina Dolea. Exemple precum Dexory (robotică industrială) sau UiPath demonstrează că talentele românești sunt în centrul inovației britanice, contribuind la sectoare de înaltă tehnologie, esențiale pentru competitivitatea Regatului Unit pe plan global. Această diversificare este un indicator cheie al adaptabilității și capacității de inovație a diasporei românești, depășind stereotipurile legate de muncile slab calificate.
Totuși, această energie vine cu un cost personal: fenomenul supracalificării. Datele recensământului arată că 39% dintre lucrătorii români ocupă joburi sub nivelul lor de pregătire, deși unul din trei adulți români are studii superioare. Dr. Dolea subliniază: „E un element de specific cultural legat de faptul ca românii vor încerca să obţină certificări şi diplome tocmai pentru că sunt importante în mentalitatea românească, dar şi pentru că sunt importante în UK pentru avansarea în carieră. Românii din UK sunt, în proporţie de 39% calificaţi la nivel universitar şi postuniversitar şi lucrează, de fapt, sub pregătirea lor”. Această situație indică o subutilizare a capitalului uman, o problemă recurentă în rândul migranților calificați, care ar putea fi atenuată prin politici de recunoaștere mai eficiente a diplomelor și experienței profesionale dobândite în România.
Recent, comunitatea românească a fost vizată de acuzații privind accesarea împrumuturilor pentru studenți. Analiza dr. Dolea oferă o clarificare necesară asupra acestui subiect sensibil: „Accesarea de student loans e perfect legală; problema e de fapt sistemică şi e legată de cum sunt reglementaţi furnizorii de servicii / cursuri / diplome care nu au o evaluare a prezenţei studenţilor... modul în care guvernul şi presa au vorbit despre asta a încadrat statistica în termeni de 'românii fraudează', ceea ce e incorect statistic”. Realitatea cifrelor arată că 75% dintre studenții români din UK sunt, în același timp, angajați, contribuind astfel la economie în timp ce studiază. Această clarificare este crucială pentru a combate dezinformarea și pentru a plasa responsabilitatea asupra deficiențelor sistemice, nu asupra unei comunități etnice.
Fără forța de muncă românească, sistemul public de sănătate (NHS) și sectorul construcțiilor s-ar confrunta cu blocaje majore. În NHS, numărul angajaților români s-a dublat în ultimii zece ani, depășind 6.500 de persoane în 2025, de la asistenți medicali până la medici specialiști, conform HotNews.ro. În construcții, românii reprezintă principala sursă de forță de muncă străină și asigură 19% dintre lucrătorii din Londra. De asemenea, în agricultură, în perioada pandemiei, românii și bulgarii au format aproximativ două treimi din forța de muncă sezonieră care a permis salvarea recoltelor britanice. Aceste date subliniază rolul indispensabil al românilor în menținerea funcționalității unor sectoare vitale ale economiei britanice, mai ales după plecarea multor lucrători est-europeni în urma Brexit-ului.
În ciuda succesului economic, integrarea civică rămâne o provocare. Raportul indică faptul că mulți români trăiesc în „bule digitale” pe Facebook sau WhatsApp, fiind vulnerabili la dezinformare. Dr. Dolea asociază această reticență față de instituțiile oficiale britanice cu o moștenire istorică: o neîncredere în sistem moștenită din perioada comunistă, o trăsătură culturală care necesită timp și efort pentru a fi depășită. „Schimbările de percepţie au loc treptat pe măsură ce devin mai vizibile în spaţiul public contribuţiile românilor la societatea britanică”, concluzionează Alina Dolea. Ea subliniază că recunoașterea românilor ca „lucrători esențiali” în timpul pandemiei a fost un punct de cotitură pentru imaginea comunității, ajutând la construirea unei percepții mai pozitive și mai realiste.
De ce contează
Acest raport este esențial pentru a schimba percepția publică și politică asupra comunității românești din Marea Britanie. Prin demontarea miturilor și prezentarea datelor concrete, el evidențiază contribuția economică și socială masivă a românilor, care depășește cu mult stereotipurile negative. Recunoașterea acestui rol nu este doar o chestiune de echitate, ci și o necesitate strategică pentru Marea Britanie, care se confruntă cu deficite de forță de muncă în sectoare cheie. O mai bună integrare și valorificare a talentelor românești ar putea aduce beneficii semnificative ambelor țări, consolidând relațiile bilaterale și contribuind la prosperitatea reciprocă.
Raportul ACORD UK nu este doar o colecție de statistici, ci un argument pentru un parteneriat strategic mai strâns între Marea Britanie și România. Recomandările includ înființarea unui grup de lucru guvernamental și o mai bună recunoaștere a calificărilor. Aceste măsuri ar putea facilita o integrare mai profundă și o valorificare optimă a potențialului românesc. Pe termen lung, este crucial ca guvernul britanic să abordeze deficiențele sistemice legate de recunoașterea diplomelor și de reglementarea instituțiilor de învățământ, pentru a preveni viitoare controverse și pentru a asigura un mediu echitabil pentru toți cetățenii europeni.
Un dialog constructiv și o colaborare extinsă sunt cheia pentru depășirea prejudecăților și pentru construirea unei relații bazate pe respect reciproc și beneficii comune.