Automatizarea proceselor reduce birocrația și timpul de așteptare
România a îndeplinit un nou jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vizând transformarea digitală a instituțiilor publice prin introducerea tehnologiilor de automatizare a proceselor de lucru (RPA). Anunțul a fost făcut marți, 14 iulie 2026, de ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, care a subliniat că această investiție de peste 17 milioane de euro din PNRR are ca scop reducerea birocrației și scurtarea timpului de răspuns pentru cetățeni. „Acest jalon vizează introducerea tehnologiilor de automatizare a proceselor de lucru (RPA), adică soluții software care preiau sarcini repetitive și consumatoare de timp din instituțiile publice. Mai simplu spus: înlocuim munca repetitivă și consumatoare de timp cu procese automatizate, astfel încât funcționarii publici să se poată concentra pe ceea ce contează cu adevărat, iar cetățenii să primească răspunsuri mai repede și mai ușor”, a transmis Darău pe Facebook, conform relatărilor Digi24 și HotNews.
Potrivit ministrului Darău, până în prezent au fost implementate 124 de procese automatizate în diverse instituții publice, iar proiectul este în plină desfășurare, având ca țintă finală atingerea unui număr de 240 de procese automatizate. Această inițiativă nu urmărește doar implementarea tehnologiei de dragul ei, ci este menită să ofere „respect din partea statului pentru timpul oamenilor”, un aspect crucial într-o administrație modernă. Beneficiile directe pentru cetățeni, așa cum a explicat ministrul, includ un timp de așteptare mai scurt, mai puține erori și servicii publice mult mai predictibile și eficiente. Această abordare strategică se aliniază cu direcțiile europene de digitalizare și modernizare a serviciilor publice, unde România a înregistrat un progres lent în ultimii ani, conform indicilor DESI (Digital Economy and Society Index) din 2023, unde țara noastră se afla pe ultimele locuri în UE la capitolul servicii publice digitale.
Pe lângă implementarea proceselor RPA, proiectul prevede și înființarea unui Centru de Excelență la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Acest centru va avea rolul de a pregăti specialiști în domeniul automatizării și de a asigura dezvoltarea continuă a acestor soluții software în următorii ani. Această măsură este esențială pentru sustenabilitatea eforturilor de digitalizare, asigurând că expertiza necesară este cultivată intern și că inovațiile pot fi integrate eficient în administrația publică. Fără o bază solidă de specialiști, chiar și cele mai avansate tehnologii riscă să rămână subutilizate sau să nu fie adaptate corespunzător nevoilor specifice ale sistemului românesc. Conform unui raport al Comisiei Europene din 2022 privind piața muncii IT, România se confruntă cu un deficit de specialiști în domenii emergente precum automatizarea proceselor, ceea ce face ca inițiativa ADR să fie deosebit de relevantă.
Digitalizarea administrației publice este un obiectiv strategic nu doar pentru România, ci pentru întreaga Uniune Europeană, reflectat în prioritățile PNRR-urilor statelor membre. Comparativ cu state precum Estonia sau Danemarca, care au implementat sisteme digitale complexe de decenii, România se află într-o etapă incipientă, dar cu un potențial mare de recuperare. Spre exemplu, Estonia a introdus votul electronic în 2005 și are aproape toate serviciile publice disponibile online, cu un grad de satisfacție al cetățenilor de peste 90% în 2024. În România, deși există progrese, gradul de utilizare a serviciilor publice online este încă redus, iar interacțiunea fizică cu instituțiile rămâne predominantă.
Critici la adresa procesului de digitalizare din România au vizat adesea lipsa de coerență, fragmentarea proiectelor și dependența excesivă de finanțări externe, fără o strategie pe termen lung bine definită. Cu toate acestea, actualul jalon PNRR, coordonat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), pare să abordeze o problemă specifică și cuantificabilă – automatizarea proceselor repetitive – ceea ce ar putea contribui la o implementare mai eficientă. Irineu Darău a reiterat angajamentul MEDAT de a continua în același ritm alert și susținut până la finalizarea ultimelor obiective asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență, indicând o voință politică de a accelera procesul.
De ce contează
Îndeplinirea acestui jalon PNRR este crucială pentru modernizarea administrației publice din România și pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Reducerea birocrației și scurtarea timpilor de așteptare la ghișee sau în interacțiunile online cu statul reprezintă beneficii tangibile. O administrație mai eficientă înseamnă mai mult timp liber pentru cetățeni, mai puține frustrări și o percepție îmbunătățită a serviciilor publice. Pe termen lung, digitalizarea contribuie la o mai bună alocare a resurselor umane în instituțiile publice, permițând funcționarilor să se concentreze pe sarcini cu valoare adăugată, și poate atrage investiții prin creșterea predictibilității și transparenței. De asemenea, respectarea jaloanelor PNRR este esențială pentru accesarea fondurilor europene, fără de care multe proiecte de dezvoltare ar fi imposibil de realizat.
Următorii pași includ continuarea implementării celorlalte procese automatizate până la atingerea țintei de 240, operaționalizarea Centrului de Excelență la ADR și monitorizarea impactului real asupra eficienței serviciilor și satisfacției cetățenilor. O provocare majoră va fi asigurarea interoperabilității între diferitele sisteme informatice din administrația publică, un aspect care a generat dificultăți în trecut. Este, de asemenea, important să se stabilească mecanisme clare de feedback de la cetățeni și funcționari pentru a adapta și îmbunătăți continuu soluțiile implementate.
Rămâne de văzut cum va evolua capacitatea administrației de a susține pe termen lung aceste eforturi de digitalizare, dincolo de finanțarea PNRR, și dacă se va reuși o schimbare culturală necesară pentru adoptarea pe scară largă a noilor tehnologii.