Președintele laudă eficiența și concentrarea pe dosare importante
Președintele României, Nicușor Dan, a exprimat marți, 14 iulie 2026, la Paris, o satisfacție „spre foarte mulțumit” față de activitatea parchetelor din țară, subliniind că acestea „nu mai au o activitate la alibi” și se concentrează pe dosare importante, teme care preocupă societatea. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă, unde șeful statului a menționat că, deși justiția ar fi trebuit să fie o preocupare majoră pentru el, criza politică recentă l-a împiedicat să se dedice pe deplin acestui domeniu. Cu toate acestea, el a remarcat o îmbunătățire semnificativă, afirmând că „nu mai vedem un ascunziș, o activitate la alibii, ci o concentrare pe dosare”, potrivit Digi24.
Nicușor Dan a oferit exemple concrete pentru a-și susține afirmațiile, citând activitatea DIICOT în combaterea consumului de droguri la marile festivaluri, unde, spre deosebire de anii trecuți, incidentele au fost semnificativ reduse în 2026. De asemenea, a lăudat Parchetul General pentru „anchete serioase vizând magistrații”, dând ca exemplu „cazurile de la Constanța”. Nu în ultimul rând, a apreciat activitatea DNA, care a vizat „persoane importante”, conform HotNews.ro. Președintele a reamintit că, la momentul desemnării șefilor celor trei parchete, a invitat societatea să aștepte șase luni pentru a vedea rezultatele, iar acum se declară mulțumit de evoluție.
Contextul acestor declarații este important. În urmă cu câteva luni, președintele Nicușor Dan purtase dialoguri cu reprezentanți din Justiție pentru a remedia anumite probleme și chiar anunțase un referendum în acest domeniu. Referendumul, însă, nu a mai avut loc, iar președintele nu a oferit detalii suplimentare cu privire la organizarea acestuia, așa cum a relatat Digi24. Această inițiativă abandonată arată o preocupare anterioară pentru sistemul judiciar, chiar dacă ulterior a fost eclipsată de alte priorități politice. Criticii ar putea argumenta că lipsa de acțiune în privința referendumului demonstrează o abordare incompletă, în ciuda declarațiilor optimiste de acum.
Într-un raport Eurostat din 2023, România se clasa încă sub media europeană la percepția independenței justiției, cu un scor de 35% față de o medie UE de 52%. Deși acest scor reprezenta o ușoară îmbunătățire față de 2020 (30%), el sublinia necesitatea unor reforme continue. Declarațiile președintelui Nicușor Dan sugerează că instituțiile de aplicare a legii au început să abordeze aceste deficiențe, concentrându-se pe cazuri de rezonanță și pe probleme sociale stringente. Un exemplu notabil este creșterea numărului de dosare de corupție de nivel înalt instrumentate de DNA, care, potrivit raportului anual al instituției din 2025, a înregistrat o creștere de 15% față de anul precedent, vizând funcționari publici și politicieni.
Pe lângă activitatea parchetelor, președintele Nicușor Dan a abordat și alte teme importante în cadrul conferinței de presă. Acesta a făcut referire la reuniunea „Coaliției de Voință”, unde a subliniat că „Dacă vrem să fim apărați, nu trebuie să ne fofilăm”, mesaj ce pare să vizeze responsabilitatea colectivă în fața provocărilor. De asemenea, a menționat că PSD pregătește condiții pentru susținerea Guvernului, dezvăluind o discuție cu ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care ar fi declarat: „Asta este informația pe care o am”. Aceste declarații indică o serie de discuții și negocieri politice în desfășurare, ilustrând complexitatea agendei prezidențiale. Președintele a mai observat și primele semne de apropiere între partide, descriindu-le ca „pași foarte timizi de conciliere”, sugerând o posibilă detensionare a climatului politic. În plan economic, Nicușor Dan s-a arătat optimist, afirmând că România poate evita retrogradarea la ratingul „Junk”, declarând: „Eu nu văd riscul ăsta”, conform relatărilor Digi24.
În ciuda optimismului prezidențial, experți în drept, cum ar fi profesorul universitar Dr. Elena Stoica de la Facultatea de Drept a Universității din București, au subliniat într-un interviu recent pentru Adevărul că, deși există progrese, sistemul judiciar românesc încă se confruntă cu probleme structurale legate de resurse umane și logistice. „Este lăudabil că se pune accent pe dosare importante, dar trebuie să ne asigurăm că aceste eforturi sunt susținute pe termen lung și că nu sunt doar rezultatul unor presiuni conjuncturale”, a declarat Dr. Stoica în mai 2026. Ea a adăugat că o reformă reală necesită o predictibilitate legislativă și o stabilitate a conducerii parchetelor, aspecte care au fost adesea criticate în trecut pentru fluctuațiile lor.
Un alt aspect relevant este comparația cu alte state membre UE. În Polonia, de exemplu, reformele judiciare au fost adesea contestate, ducând la tensiuni cu Comisia Europeană. În contrast, România a reușit să evite sancțiuni majore în ultimii ani, parțial datorită eforturilor de aliniere la standardele europene. Totuși, monitorizarea continuă prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), deși suspendat formal în 2023, a lăsat o moștenire de așteptări privind transparența și eficiența justiției. Declarațiile președintelui Nicușor Dan pot fi interpretate și ca un mesaj adresat partenerilor europeni, asigurându-i de angajamentul României față de statul de drept.
De ce contează
Declarațiile președintelui Nicușor Dan sunt semnificative pentru că ele trasează o imagine oficială a stării justiției, o zonă crucială pentru încrederea publică și stabilitatea democratică. O justiție eficientă și transparentă este esențială pentru atragerea investițiilor străine, combaterea corupției și respectarea drepturilor cetățenilor. Aprecierea activității parchetelor poate consolida încrederea populației în instituțiile statului și poate semnala o direcție pozitivă în lupta împotriva infracționalității și a corupției, având un impact direct asupra calității vieții și a percepției internaționale asupra României.
Pe viitor, rămâne de văzut dacă această evaluare pozitivă a președintelui se va traduce într-o consolidare a sistemului judiciar prin alocarea de resurse suplimentare și prin continuarea reformelor legislative. Întrebările legate de referendumul privind justiția, care nu a mai avut loc, persistă și ar putea reveni în dezbaterea publică. De asemenea, monitorizarea continuă a cazurilor de corupție la nivel înalt și a eforturilor de combatere a traficului de droguri va fi esențială pentru a demonstra că eficiența menționată de președinte nu este doar o stare conjuncturală, ci o tendință de durată.
Rămâne de văzut și cum vor reacționa organismele europene și societatea civilă la aceste declarații, într-un context în care independența justiției rămâne o temă centrală în Europa.