Criza forței de muncă și divergențe salariale
Măturătorii stradali din Coreea de Nord refuză să lucreze în Rusia din cauza salariilor considerate prea mici, o dezvăluire făcută de primarul orașului Orenburg, Albert Yumadilov. Edilul a afirmat că eforturile de a recruta muncitori nord-coreeni pentru activități de salubrizare au eșuat din motive financiare, întrucât oferta salarială rusă nu este competitivă cu ceea ce aceștia pot câștiga în țara lor de origine. Această situație subliniază o criză a forței de muncă în anumite sectoare din Rusia, amplificată de contextul geopolitic actual și de relațiile bilaterale dintre cele două state.
Potrivit relatărilor Nexta și Mediafax, primarul Yumadilov a declarat explicit că „Lucrătorii din Coreea de Nord nu vor veni pentru un salariu de 55.000 de ruble (aproximativ 600 de dolari la cursul actual). Nivelul lor salarial acolo este de două sau trei ori mai mare.” Această afirmație, preluată și de Meduza.io, scoate în evidență o diferență salarială semnificativă. Edilul a subliniat, de asemenea, eficiența remarcabilă a muncitorilor nord-coreeni, descriindu-i ca lucrând „ca niște roboți”, însă a recunoscut că administrația locală nu poate concura cu nivelul de remunerare oferit în Coreea de Nord.
Această reticență a muncitorilor nord-coreeni de a accepta locuri de muncă în Rusia pentru salarii percepute ca fiind scăzute vine într-un context de intensificare a cooperării dintre Moscova și Phenian. Relațiile dintre cele două țări s-au consolidat considerabil după invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Această apropiere a condus la semnarea unor tratate de colaborare în diverse domenii și la vizite reciproce ale liderilor celor două state.
Un aspect crucial al acestei cooperări, menționat în toate sursele, este sprijinul militar acordat de Coreea de Nord Rusiei. Phenianul ar fi trimis mii de militari și, conform informațiilor din presa internațională, cantități semnificative de muniție și echipamente pe frontul ucrainean. În schimb, Rusia a permis accesul unor muncitori nord-coreeni pe piața sa a muncii, iar turiștii ruși au fost acceptați în anumite destinații turistice din Coreea de Nord, marcând o deschidere rară a regimului izolat.
Deși prezența muncitorilor nord-coreeni în Rusia nu este un fenomen nou – aceștia fiind trimiși în trecut în diverse țări, inclusiv în Rusia, ca sursă de venit pentru regimul de la Phenian – refuzul lor actual de a accepta anumite posturi indică o schimbare. Tradițional, muncitorii nord-coreeni trimiși în străinătate erau strict controlați de statul lor, iar o mare parte din câștiguri era confiscată de regim. Faptul că aceștia pot obține salarii considerabil mai mari în Coreea de Nord sugerează fie o creștere a nivelului de trai în anumite sectoare din țara lor, fie o reevaluare a muncii lor în contextul intern.
Economia Coreei de Nord, deși izolată, a arătat semne de adaptare și, în anumite domenii, de creștere, mai ales în sectoarele prioritare pentru regim. Salariul mediu în Coreea de Nord este dificil de estimat cu precizie din cauza opacității datelor, dar cifra de 55.000 de ruble (aproximativ 600 USD) oferită în Orenburg este semnificativ sub salariul mediu brut lunar din Rusia, care, conform Rosstat, era de aproximativ 73.709 ruble (circa 800 USD) în 2023. Acest decalaj face oferta rusă neatractivă chiar și pentru muncitorii străini care caută oportunități.
Decizia muncitorilor nord-coreeni de a refuza posturile de măturători în Rusia ridică întrebări și despre condițiile de muncă. Deși primarul Yumadilov a lăudat etica lor de muncă, contextul politic și economic al trimiterii de muncitori nord-coreeni în străinătate este adesea marcat de acuzații de exploatare și încălcări ale drepturilor omului. Organizația Națiunilor Unite a impus sancțiuni care vizează limitarea trimiterii de muncitori nord-coreeni în străinătate, considerând că veniturile generate sunt folosite pentru finanțarea programelor de înarmare. Cu toate acestea, Rusia și-a intensificat schimburile economice și de forță de muncă cu Phenianul, adesea ignorând sancțiunile internaționale.
De ce contează
Această situație este relevantă pe mai multe planuri. În primul rând, ea arată o criză a forței de muncă în Rusia, în special în sectoarele slab plătite, posibil exacerbată de mobilizarea parțială și de exodul de creiere. În al doilea rând, dezvăluie o dinamică surprinzătoare a pieței muncii nord-coreene, indicând că regimul de la Phenian ar putea oferi condiții mai bune pentru anumite categorii de muncitori. În cele din urmă, refuzul muncitorilor subliniază limitele cooperării dintre Rusia și Coreea de Nord, arătând că chiar și în contextul unei apropieri geopolitice, factorii economici precum salariile rămân determinanți pentru deciziile individuale și pentru succesul programelor de schimb de forță de muncă.
În ciuda acestui obstacol specific, cooperarea dintre Rusia și Coreea de Nord este de așteptat să continue și să se aprofundeze, având în vedere interesele strategice comune ale ambelor state în fața presiunii occidentale. Rămâne de văzut cum va gestiona Rusia criza forței de muncă în sectoarele esențiale și dacă va ajusta ofertele salariale pentru a atrage forță de muncă din alte surse sau pentru a motiva cetățenii proprii. De asemenea, este o întrebare deschisă dacă regimul nord-coreean va impune noi condiții sau restricții privind trimiterea de muncitori în Rusia, în funcție de beneficiile economice percepute și de prioritățile interne.
Pe termen lung, această situație ar putea forța o reevaluare a strategiilor de recrutare a forței de muncă în Rusia, mai ales pentru posturile considerate mai puțin atractive.