SUA intensifică presiunile internaționale asupra Curții Penale Internaționale
Secretarul de stat american Marco Rubio a lansat luni, 13 iulie 2026, o campanie agresivă pentru desființarea Curții Penale Internaționale (CPI), acuzând tribunalul de la Haga că interferează cu operațiunile militare și de aplicare a legii ale Statelor Unite, punând astfel în pericol suveranitatea americană. Într-un articol de opinie publicat în Wall Street Journal și într-un videoclip postat pe X (fostul Twitter), Rubio a avertizat că, dacă SUA rămân pasive, cetățenii americani, inclusiv agenți de patrulare de frontieră și lideri aleși, ar putea fi "târâți în fața unui tribunal internațional" și judecați de "judecători străini, aflați la mii de mile distanță" pentru "infracțiunea" de a-și apăra propria țară, potrivit The Guardian și Mediafax.
Planul Departamentului de Stat de a "desființa" CPI implică exercitarea de presiuni asupra altor țări pentru a se retrage din cadrul curții și pentru a tăia finanțarea acesteia, conform CNN și Radio Svoboda. Un oficial american a declarat pentru CNN că țările care refuză să respingă "falsa autoritate a CPI", în timp ce beneficiază de asistența SUA, "vor fi probabil supuse unei supravegheri sporite". Măsurile punitive ar putea include sancțiuni, interdicții de călătorie și revocarea vizelor pentru personalul CPI, inclusiv pentru procurori și oficiali ai instanței, precum și blocarea activelor financiare, conform Radio Svoboda. Marco Rubio a promis că va "arăta Curții Penale Internaționale ce înseamnă cu adevărat hotărârea și fermitatea Americii", declarând că o va "desființa, cărămidă cu cărămidă, dacă este necesar".
Această inițiativă marchează o escaladare a tensiunilor dintre Washington și CPI, tensiuni care au atins cote maxime după ce instanța de la Haga a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al ministrului apărării Yoav Gallant, în cadrul unei anchete privind presupuse crime de război în Palestina. De asemenea, CPI a investigat anterior acțiunile militarilor americani în Afganistan. Este important de menționat că Statele Unite și Israelul nu sunt părți la Statutul de la Roma, tratatul din 2002 prin care a fost înființată CPI, iar SUA nu au ratificat niciodată acest tratat. Administrațiile republicane de la Washington au fost, în general, ostile față de CPI, în timp ce administrațiile democrate au cooperat punctual cu instanța.
Administrația Trump, în timpul primului său mandat în 2020, a impus sancțiuni procurorului-șef al CPI de la acea vreme, Fatou Bensouda, și directorului pentru afaceri jurisdicționale, Fakiso Benchochoho, în legătură cu ancheta privind presupusele crime de război ale SUA în Afganistan. În august 2025, președintele Trump a emis un decret prezidențial prin care a declarat "starea de urgență națională", invocând "acțiunile ilegitime și nefondate ale CPI îndreptate împotriva Americii și a aliatului nostru apropiat, Israelul". Acest decret a dus la impunerea de sancțiuni împotriva unor funcționari ai curții, inclusiv procurorul-șef Karim Khan, cei doi adjuncți ai săi și șase judecători. Regimul de sancțiuni s-a extins pe parcursul anului 2025, vizând Francesca Albanese, raportorul special al ONU pentru drepturile omului în teritoriile palestiniene ocupate, și trei organizații palestiniene pentru drepturile omului implicate în colectarea de dovezi privind posibile crime de război comise de Israel.
Trebuie subliniat că trei experți în drept internațional au calificat declarațiile lui Rubio drept o interpretare eronată a competențelor tribunalului. Kenneth Roth, fost director executiv al Human Rights Watch, a explicat că "CPI nu își revendică competența asupra faptelor comise în Statele Unite". El a adăugat că Rubio "își maschează eforturile de a obține impunitate pentru crimele de război comise de americani sub pretextul suveranității naționale, ignorând astfel dreptul suveran al altor națiuni de a sesiza CPI în legătură cu crimele comise pe teritoriul lor". Curtea internațională de la Haga poate ancheta doar infracțiunile comise în statele care sunt părți la Statutul de la Roma. Roth a sugerat că "Trump vrea să poată comite crime de război pe teritoriul țărilor care au acceptat jurisdicția curții – despre asta este vorba". Paradoxal, administrația Trump a susținut la un moment dat conceptul de competență a CPI, exprimându-și sprijinul pentru o anchetă privind crimele de război comise de Rusia în Ucraina, țară care a acceptat jurisdicția curții.
Un fost înalt funcționar al guvernului american specializat în sancțiuni, care a vorbit sub condiția anonimatului, a declarat că "probabil vom începe să primim semnale de la omologii străini care sunt presați să ia măsuri împotriva CPI". El a adugat că "atunci când sancțiunile funcționează bine, le folosești pentru a consolida ceea ce ai obținut prin diplomație". Există zvonuri că administrația Trump ar putea impune sancțiuni asupra tribunalului în ansamblu, ceea ce ar putea interzice cetățenilor americani să colaboreze cu CPI, iar personalul, companiile sau băncile americane ar putea risca sancțiuni financiare sau pedepse cu închisoarea pentru cooperarea cu instanța. Raed Jarrar, directorul de advocacy al organizației Dawn, a criticat vehement inițiativa lui Rubio, afirmând că "atacul lui Rubio nu subliniază doar ipocrizia Statelor Unite, ci subminează accesul la justiție la nivel mondial, de la Ucraina până în Sudan, și ar putea constitui o obstrucționare a justiției, o infracțiune în sine conform Statutului de la Roma". Jarrar a concluzionat că "nu CPI este cea pe care Rubio o demolează cărămidă cu cărămidă, ci ordinea internațională bazată pe norme care a renăscut din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial".
De ce contează
Această campanie a Statelor Unite împotriva Curții Penale Internaționale este de o importanță majoră pentru ordinea juridică globală și pentru respectarea drepturilor omului. Prin exercitarea de presiuni diplomatice și economice asupra statelor membre ale CPI, SUA riscă să submineze credibilitatea și eficacitatea unei instituții esențiale pentru combaterea impunității crimelor de război, genocidului și crimelor împotriva umanității. Pentru România, care este stat membru al CPI, această situație poate genera presiuni diplomatice și o dilemă între alianța strategică cu SUA și angajamentele sale internaționale față de justiția penală. Subminarea CPI ar putea crea un precedent periculos, încurajând alte state puternice să ignore normele dreptului internațional și să evite responsabilitatea pentru acțiunile lor.
În contextul actual, rămâne de văzut în ce măsură retorica agresivă a lui Marco Rubio se va traduce în acțiuni concrete și cât de eficiente vor fi acestea în a determina statele membre să se retragă din CPI. Reacția comunității internaționale, în special a statelor europene, va fi crucială. De asemenea, nu este clar dacă o eventuală schimbare de administrație în SUA ar putea modifica această abordare. Întrebarea fundamentală este dacă un stat, chiar și o superputere, poate submina o instituție internațională creată pentru a asigura justiția globală fără a-și afecta propria credibilitate și fără a destabiliza ordinea juridică internațională, construită cu eforturi considerabile după al Doilea Război Mondial.
Viitorul justiției penale internaționale depinde în mare măsură de modul în care vor evolua aceste tensiuni.