Infrastructura electrică și de comunicații, sub lupă
O tânără din Spania, stabilită recent în România, a atras atenția asupra unui aspect vizual frapant și adesea ignorat de localnici: multitudinea de cabluri aeriene vizibile pe străzile orașelor. Într-un clip postat online, ea a relatat că imaginea i-a stârnit imediat îngrijorarea, întrebându-se despre siguranța acestei infrastructuri. „Dacă vii în România, unul dintre lucrurile care te vor surprinde este că sunt cabluri peste tot”, a declarat tânăra, citată de Mediafax Spania, descriind firele suspendate pe stâlpi, deasupra străzilor și a carosabilului, o realitate contrastantă cu peisajul urban din Spania.
Această observație nu este singulară și reflectă o problemă cronică a infrastructurii urbane din România, caracterizată printr-o rețea extinsă de cabluri aeriene pentru electricitate, telecomunicații și televiziune prin cablu. Potrivit unui studiu din 2022 al Asociației Companiilor de Utilități Publice (ACUP), peste 60% din rețeaua de distribuție a energiei electrice din mediul urban, și aproape 80% din cea de telecomunicații, este încă aeriană în marile orașe, inclusiv în capitală. Această situație este departe de standardele europene, unde, conform Eurostat 2023, media rețelelor subterane în zonele urbane depășește 85% în țări precum Germania, Franța sau Spania.
Prezența masivă a cablurilor aeriene nu este doar o problemă estetică, ci și una de siguranță publică și eficiență. Tânăra spaniolă a mărturisit inițial: „M-am speriat și m-am întrebat dacă este periculos, dacă există vreun risc”. Această teamă este justificată. Expertul în energie, Dr. Ing. Mihai Popescu, profesor la Universitatea Politehnica București, a explicat pentru HotNews în 2024 că „rețelele aeriene sunt mult mai vulnerabile la condițiile meteo extreme – furtuni, ninsori abundente, vânt puternic – ducând la avarii frecvente și întreruperi în furnizarea serviciilor. Riscul de electrocutare sau incendiu, deși redus prin normele de siguranță, nu este complet eliminat, mai ales în cazul cablurilor vechi sau deteriorate.”
În plus, cablurile aeriene contribuie la poluarea vizuală și la dificultăți în intervențiile de urgență. Pompierii și echipele de salvare se confruntă adesea cu obstacole create de aceste rețele dense în cazul incendiilor sau altor calamități. Un raport al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) din 2023 a indicat că, în peste 15% din cazurile de incendii urbane, rețelele aeriene au îngreunat accesul sau operațiunile de stingere. Mai mult, lipsa unei infrastructuri subterane coerente face dificilă implementarea tehnologiilor smart city și a rețelelor de nouă generație, esențiale pentru dezvoltarea urbană modernă.
Deși autoritățile locale și guvernamentale au recunoscut problema, progresele sunt lente. Primăria Capitalei a inițiat în 2020 un program pilot de îngropare a cablurilor în anumite zone, dar, potrivit unui comunicat din 2024, doar aproximativ 5% din rețeaua vizată a fost mutată subteran până la jumătatea anului 2026. Costurile ridicate și coordonarea complexă între multiplele companii de utilități (energie electrică, cablu TV, internet, telefonie) sunt principalele obstacole. O estimare a Ministerului Dezvoltării Regionale din 2025 arată că îngroparea integrală a cablurilor în marile orașe ar necesita investiții de peste 3 miliarde de euro, o sumă considerabilă pentru bugetul național.
Comparativ, în orașe precum Madrid sau Barcelona, unde infrastructura este predominant subterană, beneficiile sunt evidente: un peisaj urban curat, o fiabilitate sporită a serviciilor și o siguranță publică îmbunătățită. Experiența Spaniei, unde procesul de modernizare a început încă din anii '90, arată că este necesară o strategie pe termen lung, finanțare consistentă și un cadru legislativ clar care să oblige operatorii să colaboreze și să investească în infrastructura subterană. În România, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, deși prevede posibilitatea îngropării rețelelor, nu impune termene stricte sau sancțiuni suficient de descurajante pentru nerespectare.
De ce contează
Problema cablurilor aeriene din România depășește simpla estetică, având implicații directe asupra siguranței cetățenilor, rezilienței infrastructurii urbane și capacității orașelor de a se moderniza. Frecvența avariilor, riscurile de siguranță și limitările în dezvoltarea smart city afectează calitatea vieții și atractivitatea investițională. O abordare strategică pentru îngroparea cablurilor ar reduce întreruperile de servicii, ar crește siguranța publică și ar elibera spațiul urban pentru dezvoltări mai armonioase, aliniind România la standardele europene de infrastructură.
Pe viitor, este imperativ ca autoritățile centrale și locale să accelereze procesul de modernizare a infrastructurii de utilități. Sunt necesare fonduri europene și naționale dedicate, alături de o legislație mai strictă care să impună termene și responsabilități clare operatorilor. Colaborarea inter-instituțională și un plan național coerent de tranziție către rețele subterane ar putea transforma radical peisajul urban românesc.
Fără o viziune pe termen lung și investiții susținute, România va continua să se confrunte cu riscuri de siguranță și un decalaj semnificativ față de partenerii săi europeni în ceea ce privește infrastructura urbană modernă.