Trump anunță controlul SUA asupra Strâmtorii Ormuz și taxe de 20%

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Președintele american Donald Trump a anunțat că SUA vor prelua controlul Strâmtorii Ormuz și vor impune taxe de 20% pe mărfurile transportate, invocând necesitatea despăgubirilor pentru protecția oferită. Această decizie, care include o nouă blocadă navală împotriva porturilor iraniene, a dus la o creștere semnificativă a prețurilor petrolului și la o escaladare a tensiunilor militare cu Iranul, care acuză SUA de încălcarea acordurilor. Situația rămâne extrem de volatilă, cu impact economic și geopolitic major.

EN

Brief

US President Donald Trump announced that the US will take control of the Strait of Hormuz and impose a 20% tax on goods transported, citing the need for compensation for protection. This decision, which includes a new naval blockade against Iranian ports, led to a significant increase in oil prices and an escalation of military tensions with Iran, which accuses the US of violating agreements. The situation remains highly volatile, with major economic and geopolitical implications.

Trump anunță controlul SUA asupra Strâmtorii Ormuz și taxe de 20%
Sursa foto: libertatea.ro

Escaladare militară și economică în Orientul Mijlociu

Președintele american Donald Trump a anunțat luni, 13 iulie 2026, că Statele Unite vor prelua controlul asupra Strâmtorii Ormuz și vor impune taxe de 20% pe valoarea mărfurilor transportate, o decizie care a generat o creștere imediată a prețurilor petrolului și a amplificat tensiunile cu Iranul. Într-un interviu acordat Fox News și pe contul său de Truth Social, Trump a declarat că SUA vor deveni "Gardienii Strâmtorii Ormuz" și că "ar trebui să fim plătiți pentru asta", invocând punerea în pericol a personalului militar american. Această poziție vine în contextul unor confruntări militare intensificate în regiune, semnalând o ruptură a fragilului armistițiu.

Declarațiile președintelui Trump subliniază intenția SUA de a impune o blocadă navală strictă. Potrivit Comandamentului Central al armatei americane (CENTCOM), blocada va fi reinstaurată începând de marți, 14 iulie, ora 22:00 ora României, vizând navele care tranzitează spre sau dinspre porturile iraniene. Această măsură, ridicată pe 18 iunie ca parte a unui protocol de înțelegere cu Teheranul, a fost reintrodusă ca răspuns la atacurile iraniene asupra navelor comerciale. Trump a insistat că blocada vizează exclusiv navele iraniene și clienții acestora, în timp ce alte state vor putea folosi strâmtoarea liber, sub protecția americană, dar contra unei "remunerații corespunzând cu 20% din valoarea încărcăturii".

Această solicitare de taxe, deși contestată de principiile dreptului internațional care prevăd libertatea navigației în apele internaționale, a fost justificată de Trump prin costurile și riscurile asumate de SUA. Pe de altă parte, Iranul, prin Gardienii Revoluției, a acuzat SUA că au încălcat primele acordul provizoriu și a avertizat că "interferența continuă ar putea duce la incidente mai grave în sectorul global al petrolului și gazelor". Teheranul a declarat că nu va permite "în nicio circumstanţă" Statelor Unite să se amestece în gestionarea Strâmtorii Ormuz și a susținut că a închis strâmtoarea până la noi ordine, o afirmație respinsă de armata americană și de compania de analiză maritimă Windward, care a raportat că nouă nave au traversat strâmtoarea sâmbătă.

Comandamentul Central al SUA a reiterat că forțele americane sunt pregătite să garanteze libertatea navigației și că Iranul nu controlează strâmtoarea. Centrul Comun de Informații Maritime, cu sediul în Bahrain, a confirmat că ruta sudică prin apele Omanului rămâne deschisă, dar a avertizat asupra unei situații de securitate "gravă" și a recomandat "vigilență extremă" navelor comerciale. Această escaladare reprezintă al patrulea val de bombardamente americane asupra Iranului din ultima săptămână, ca răspuns la atacurile Gardienilor Revoluției asupra unei nave comerciale. Iranul, la rândul său, a ripostat prin atacuri asupra unor instalații militare americane din Iordania, Kuweit, Bahrain și Oman, potrivit agenției iraniene Tasnim.

Impactul economic al acestor tensiuni nu a întârziat să apară. Prețul petrolului Brent, referința internațională, a urcat cu aproape 6% luni, depășind 80 de dolari pe baril (ajungând la 80,50 dolari), în timp ce petrolul american WTI a avansat cu 5,87%, la 75,60 dolari pe baril. Andreas Lipkow, consultant la CMC Markets, a comentat că "odată cu ruperea negocierilor şi sfârşitul armistiţiului, războiul din Orientul Mijlociu a revenit din plin" pe piețe. Înainte de izbucnirea conflictului, aproximativ 20% din transporturile mondiale de petrol tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Traficul maritim s-a redus semnificativ după atacurile începute în martie 2026, iar în ultimele săptămâni începuse să își revină, înaintea noii escaladări.

Donald Trump a făcut referire la un "acord încheiat" cu Iranul, pe care Teheranul l-ar fi încălcat, afirmând că SUA "i-au lovit foarte tare aseară" și că "de fiecare dată când trimit o dronă, îi lovim foarte tare". Pe de altă parte, Iranul a acuzat SUA că au fost primele care au încălcat acordul și a declarat că nu va respecta termenii acestuia până când SUA nu vor face la fel. Aceste interpretări divergente ale protocolului de acord provizoriu de pace, semnat pe 17 iunie 2026, privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, stau la baza escaladării actuale.

De ce contează

Controlul Strâmtorii Ormuz este vital pentru economia globală, având în vedere că o parte semnificativă din petrolul mondial tranzitează această rută. Decizia SUA de a impune taxe și de a prelua controlul, în ciuda dreptului internațional al navigației libere, creează un precedent periculos și poate destabiliza și mai mult piețele energetice. Pentru consumatorii români, aceasta ar putea însemna o creștere a prețurilor la carburanți și o inflație accentuată. De asemenea, implicarea militară americană sporită în regiune crește riscul unui conflict extins, cu repercusiuni geopolitice majore la nivel mondial.

Situația rămâne extrem de volatilă, cu acuzații reciproce de încălcare a acordurilor și cu o prezență militară sporită de ambele părți. Negocierile de pace par să fi eșuat, iar perspectivele unui acord pe termen lung sunt tot mai sumbre. Rămâne de văzut dacă presiunea economică exercitată de blocadă și taxele impuse de SUA vor determina Iranul să își schimbe poziția sau dacă, dimpotrivă, vor escalada și mai mult conflictul.

Comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare evoluțiile, în speranța unei dezescaladări care să evite un conflict deschis în una dintre cele mai sensibile regiuni ale lumii.