Războiul din Gaza și securitatea, teme centrale
Israelul se pregătește pentru alegeri legislative pe 27 octombrie 2026, un scrutin care se anunță a fi un referendum asupra conducerii premierului Benjamin Netanyahu, aflat în funcție, pe fondul războiului din Gaza și al nemulțumirilor crescânde legate de securitatea națională. În timp ce Netanyahu își propune obținerea unui nou mandat, fostul șef al armatei, Gadi Eisenkot, emerge ca principalul său contracandidat, potrivit analizelor Euronews.
Mandatul actualului Knesset, parlamentul israelian, se va încheia la 17 iulie 2026, permițând coaliției de guvernare să-și ducă la bun sfârșit mandatul complet de patru ani, o premieră după mai multe decenii. Parlamentul israelian a confirmat că nu este necesară o lege de dizolvare a Knessetului, deoarece data alegerilor generale este deja stabilită prin lege pentru 27 octombrie, fără intenția de a scurta actuala legislatură.
Benjamin Netanyahu, în vârstă de 76 de ani, este cel mai longeviv prim-ministru din istoria Israelului, având multiple mandate la conducerea guvernului. El și-a anunțat deja intenția de a candida pentru un nou mandat. Guvernul său, considerat una dintre cele mai de dreapta coaliții din istoria țării, depune eforturi pentru a adopta rapid o serie de proiecte legislative menite să-și consolideze alianța politică și să abordeze campania electorală dintr-o poziție de forță.
Luna trecută, premierul israelian a declarat că intenționează să „formeze un guvern național larg, nu un guvern de dreapta și nici unul de stânga care să depindă de partidele arabe, ci un guvern național larg”. Această declarație este interpretată de analiști drept o strategie de repoziționare a campaniei sale în jurul ideii de unitate națională, mai degrabă decât a ideologiei politice tradiționale. Această abordare încearcă să atragă sprijin și din afara bazei sale electorale tradiționale de dreapta, o mișcare necesară în contextul actual de polarizare politică.
Cu toate acestea, sondajele recente de opinie publică, citate de mai multe instituții media israeliene, arată că o majoritate semnificativă a israelienilor își doresc plecarea lui Netanyahu din funcție. Această nemulțumire se datorează în mare parte percepției negative asupra armistițiului care a pus capăt războiului purtat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului, declanșat la sfârșitul lunii februarie 2026. Mulți israelieni au considerat acordul dintre Teheran și Washington ca fiind nefavorabil pentru Israel, punând sub semnul întrebării capacitatea guvernului de a-și proteja interesele naționale pe scena internațională. Aceste sentimente sunt amplificate de o comparație cu percepția publică din 2014, după Operațiunea Protective Edge, când sprijinul pentru guvern a fost, de asemenea, fluctuant, dar nu la fel de critic ca acum, conform datelor Institutului Israelian pentru Democrație.
De asemenea, persistă nemulțumiri semnificative legate de eșecurile de securitate din perioada guvernării lui Netanyahu, în special cele asociate atacurilor din 7 octombrie 2023, când gruparea militantă palestiniană Hamas a atacat sudul Israelului. Aceste evenimente au erodat încrederea publicului în capacitatea executivului de a asigura siguranța cetățenilor, un pilon fundamental al oricărui guvern. Criticii susțin că guvernul a ignorat avertismentele serviciilor de informații și nu a fost pregătit pentru amploarea atacurilor, o acuzație pe care biroul premierului a respins-o, afirmând că toate măsurile de precauție au fost luate în contextul informațiilor disponibile la momentul respectiv. Fostul șef al armatei, Gadi Eisenkot, care a servit ca șef al Statului Major General al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) între 2015 și 2019, se profilează ca un candidat credibil, profitând de expertiza sa în domeniul securității și de o imagine de lider pragmatic și necompromis. El a fost un critic vocal al modului în care a fost gestionat conflictul din Gaza și al politicilor de securitate ale actualei administrații. Această poziționare îi oferă un avantaj considerabil în fața unui electorat preocupat de stabilitatea și siguranța țării.
**De ce contează** Aceste alegeri sunt cruciale pentru viitorul Israelului, deoarece rezultatul lor va influența nu doar direcția politicii interne și externe, ci și relațiile cu aliații regionali și internaționali. O schimbare de leadership ar putea aduce o nouă abordare în gestionarea conflictului cu palestinienii și în relațiile cu Iranul, având implicații semnificative pentru stabilitatea Orientului Mijlociu. De asemenea, votul va reflecta nivelul de încredere al publicului în instituțiile statului și în capacitatea clasei politice de a răspunde provocărilor complexe de securitate și economice. O victorie a opoziției ar putea semnala o dorință de schimbare profundă în societatea israeliană.
În lunile premergătoare alegerilor, se anticipează o campanie electorală intensă, dominată de dezbateri aprinse privind securitatea națională, gestionarea conflictelor regionale și viitorul relațiilor cu Statele Unite și țările arabe. Partidele politice vor încerca să-și mobilizeze bazele electorale, iar factorul decisiv ar putea fi capacitatea candidaților de a convinge electoratul că pot oferi stabilitate și o direcție clară într-un peisaj geopolitic volatil.
Rămâne de văzut dacă strategia lui Netanyahu de a invoca unitatea națională va reuși să contracareze nemulțumirea publică și să-i asigure un nou mandat istoric sau dacă ascensiunea lui Gadi Eisenkot va marca o nouă eră în politica israeliană.