Agomerație la întoarcerea din weekend pe rutele majore.
Duminică, 12 iulie 2026, principalele artere rutiere din România, în special cele care fac legătura între destinațiile turistice și Capitală, au fost marcate de un trafic intens și coloane de mașini. Centrul Infotrafic al Inspectoratului General al Poliției Române a emis avertizări constante pe parcursul după-amiezii, semnalând valori ridicate de trafic pe rutele dinspre mare și Valea Prahovei, pe măsură ce turiștii se întorc acasă după weekend. „La ora 16:00 se înregistrează valori ridicate de trafic pe arterele rutiere principale dinspre destinațiile turistice de la mare și de pe Valea Prahovei către Capitală”, a transmis Infotrafic, subliniind necesitatea adoptării unor rute alternative și a unei conduite preventive în trafic.
Situația cea mai critică s-a înregistrat pe DN 1 Brașov-Ploiești, unde s-a circulat în coloană între stațiunile Predeal și Sinaia, pe sensul către Ploiești. De asemenea, pe celălalt sens, între Poiana Țapului și Bușteni, traficul a fost îngreunat. Această porțiune a DN1 este cunoscută pentru aglomerația sa, mai ales în weekend-urile de vară și în sezonul de schi, din cauza numărului mare de turiști care se deplasează către stațiunile montane. Problema traficului pe Valea Prahovei este una recurentă, cu studii din 2023 indicând o creștere anuală de 5-7% a volumului de vehicule, depășind capacitatea infrastructurii existente.
Autostrada Soarelui (A2), pe sensul Constanța – București, a fost și ea puternic afectată. Coloane de mașini s-au format pe raza localității Valu lui Traian, dar și pe tronsonul kilometric 157 – 147, între Cernavodă și Fetești. Această porțiune este un punct nevralgic, mai ales la final de weekend, când fluxul mare de vehicule de la litoral se concentrează. De asemenea, DN 39, drumul care leagă stațiunile de pe litoral, a înregistrat aglomerație pe ambele sensuri de deplasare, în special pe raza stațiunii Eforie Nord. Această problemă este accentuată de infrastructura locală, care nu a ținut pasul cu dezvoltarea urbanistică rapidă a stațiunilor în ultimii 15 ani, conform unui raport al Asociației Române pentru Infrastructură Rutieră din 2024.
Nu doar drumurile către Capitală au fost afectate. Pe DN 7 Pitești – Sibiu, aglomerația a fost semnalată pe ambele sensuri de mers, pe raza localităților Dedulești, Budești și Căciulata. Acest drum, parte a coridorului IV Pan-European, este o alternativă importantă pentru traficul care evită Valea Oltului și, deși modernizat parțial, punctele de blocaj rămân în zonele urbane traversate. Spre comparație, în țări precum Germania sau Franța, rețelele de autostrăzi sunt mult mai dense, oferind multiple alternative și dispersând traficul, o situație la care România aspiră prin finalizarea autostrăzilor A1 și A3, proiecte estimate a fi finalizate parțial până în 2030, conform Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Pentru a decongestiona traficul, Centrul Infotrafic a oferit rute alternative detaliate. Pentru DN 1 București - Ploiești - Brașov, șoferilor li s-a recomandat să folosească A3 - Ploiești - Cheia - DN 1A - Brașov; București - A1 - Pitești - Câmpulung - DN 73 - Râșnov; București - DN 71 - Târgoviște - DN 72A - Câmpulung - DN 73 - Râșnov; sau București - Târgoviște - DN 71 Sinaia. Pentru evitarea aglomerării autostrăzii A2 Constanța – București, alternativele includ DN 2A Constanța – Hârșova – Slobozia - Urziceni – DN 2 – București; A2 – Fetești sau Drajna - DN 3A – Lehliu-Gară - DN 3 – Fundulea – București; sau DN 3 Constanța – Murfatlar – Adamclisi – Ostrov (traversare cu bacul) – Călărași – DN 21 Călărași – Drajna - A2 Drajna – București (sau, din municipiul Călărași - DN 3 – Lehliu-Gară – Fundulea – București).
Pe lângă rutele alternative, Infotrafic a reiterat o serie de recomandări esențiale pentru siguranța în trafic. Acestea includ creșterea distanței de siguranță între vehicule, evitarea depășirii coloanelor, planificarea atentă a traseului, semnalizarea corectă a intențiilor în trafic și respectarea celorlalți participanți. De asemenea, s-a accentuat importanța de a nu folosi banda de urgență și de a evita distragerea atenției de la condus. Un aspect crucial subliniat constant de autorități, inclusiv prin campanii naționale în 2025, este cel legat de condusul sub influența alcoolului, a substanțelor interzise sau în stare de oboseală, factori majori de risc în accidentele rutiere, potrivit datelor Poliției Române din 2024.
De ce contează
Situația traficului intens la final de weekend subliniază nu doar provocările sezoniere, ci și presiunea constantă asupra infrastructurii rutiere a României. Blocajele generează pierderi economice semnificative prin timpul irosit, consumul crescut de combustibil și poluare. Pentru cetățeni, înseamnă stres, oboseală și riscuri sporite de accidente. Necesitatea unor investiții accelerate în modernizarea și extinderea rețelei de drumuri, inclusiv prin finalizarea autostrăzilor promise, devine imperativă pentru a susține dezvoltarea economică și a îmbunătăți calitatea vieții.
Problema aglomerației rutiere la final de weekend este una cronică în România, iar soluțiile pe termen lung necesită o abordare integrată. Pe termen scurt, autoritățile continuă să se bazeze pe informarea proactivă a șoferilor și pe recomandarea rutelor alternative. Pe termen mediu și lung, însă, este esențială finalizarea proiectelor de infrastructură majoră, cum ar fi autostrăzile A3 (Ploiești – Brașov) și A7 (Ploiești – Pașcani), care ar putea prelua o parte semnificativă din traficul de pe DN1. De asemenea, dezvoltarea infrastructurii feroviare pentru transportul de pasageri ar putea oferi o alternativă viabilă la traficul rutier, reducând presiunea asupra drumurilor. Rămâne de văzut dacă angajamentele guvernamentale pentru accelerarea acestor proiecte vor fi respectate, având în vedere întârzierile istorice.
Între timp, șoferii români vor continua să se confrunte cu aceste provocări, adaptându-se la rute alternative și la un trafic tot mai dens.