SUA și Iranul, confruntare militară în Strâmtoarea Ormuz

Tensiunile dintre Washington și Teheran au atins un nou vârf, duminică, 12 iulie 2026, după o serie de atacuri și represalii care au vizat obiective militare și comerciale în regiunea Golfului Persic. Statele Unite au lansat lovituri aeriene asupra unor ținte din Iran, ca răspuns la ceea ce oficialii americani au descris drept un atac iranian asupra unei nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat ferm: „Iranul a făcut o alegere proastă. Acum plătește.”

Potrivit BBC News și rapoartelor CENTCOM (Comandamentul Central al SUA), operațiunea americană a vizat infrastructura militară iraniană, incluzând baze de rachete și drone, mijloace navale, depozite de muniție, rețele de comunicații și posturi de supraveghere de coastă. Aceste lovituri vin după ce nava comercială GFS Galaxy, sub pavilion cipriot, ar fi fost avariată în compartimentul tehnic, iar un membru al echipajului ar fi fost dat dispărut. Centrul de Securitate Maritimă din Oman a confirmat salvarea a 23 de membri ai echipajului și continuarea căutărilor pentru persoana dispărută, după un atac la circa 17 km est de Peninsula Musandam, care a provocat un incendiu la bord.

Simultan cu atacurile americane, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz „până la noi ordine”, o măsură justificată, potrivit presei de stat iraniene, printr-un incident naval în care o navă ar fi ignorat avertismentele și ar fi navigat pe o rută considerată neautorizată. Iranul a avertizat că orice acțiune militară americană ca reacție la această decizie va fi întâmpinată cu un răspuns dur. La scurt timp după loviturile americane, Teheranul a anunțat că a lansat atacuri asupra unei baze militare americane din Iordania, vizând centrul de comandă și control, precum și facilitățile pentru drone militare. De asemenea, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit și Bahrain au raportat lansări de rachete și drone provenite din Iran.

Contrar declarațiilor iraniene, președintele american Donald Trump a insistat, într-un interviu pentru NBC News și ulterior pentru CNN, că Strâmtoarea Ormuz rămâne „deschisă” traficului comercial. „Pentru noi, (strâmtoarea) este deschisă”, a declarat Trump, adăugând că Iranul nu controlează strâmtoarea. CENTCOM a reiterat această poziție, afirmând pe platforma X că „Strâmtoarea Ormuz este deschisă tuturor navelor care doresc să tranziteze legal această cale navigabilă internațională” și că forțele americane sunt „desfășurate și pregătite să asigure libertatea continuă de navigație, în pofida agresiunii nejustificate, a hărțuirii, amenințărilor și declarațiilor arbitrare ale Iranului.”

Această escaladare vine după o serie de incidente anterioare, în care trei petroliere comerciale ar fi fost atacate în timp ce traversau o rută recomandată de SUA prin apele Omanului. Iranul a susținut anterior că singura rută sigură este cea care trece prin apele sale teritoriale. Oficialii americani acuză Iranul de încălcarea angajamentelor privind protejarea transportului maritim comercial. „Iranului i s-a oferit încă o oportunitate de a demonstra respectarea acordului, după ce a fost tras la răspundere pentru atacurile anterioare asupra navelor comerciale, dar a eșuat din nou”, a transmis CENTCOM.

Președintele Trump a menționat că atacurile iraniene au pus sub semnul întrebării continuarea armistițiului, deși discuțiile diplomatice ar putea continua. Potrivit presei americane, Iranul ar fi transmis, prin intermediari, că atacurile asupra navelor comerciale au fost o greșeală, imputând responsabilitatea unui grup intern care ar fi acționat fără autorizare. Oficialii americani susțin că au solicitat Teheranului, prin intermediari, să confirme public că Strâmtoarea Hormuz rămâne deschisă și să înceteze atacurile asupra navelor comerciale. Această contradicție între declarațiile iraniene și cele americane subliniază incertitudinea și volatilitatea situației din regiune.

Escaladarea militară are loc în contextul unor declarații dure venite din partea conducerii iraniene. Ayatollahul Mojtaba Khamenei ar fi declarat că răzbunarea reprezintă „voința națiunii”, într-un mesaj transmis după preluarea conducerii, afirmând: „Vom răzbună sângele liderului martir și al tuturor martirilor acestor două războaie”. Mai multe publicații americane au relatat că Israelul ar fi transmis Washingtonului informații potrivit cărora Iranul ar fi elaborat un plan pentru asasinarea președintelui american, o acuzație negată de Donald Trump, care a respins ideea că informațiile ar proveni dintr-o sursă israeliană, dar a recunoscut că a fost o țintă pentru Iran „de mult timp”. Un cotidian iranian a publicat un infografic cu fotografii ale liderilor occidentali, inclusiv Trump, Netanyahu și Macron, la scurt timp după declarațiile lui Mojtaba Khamenei.

De ce contează

Strâmtoarea Ormuz este o arteră vitală pentru comerțul global, prin care tranzitează aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol și o cantitate semnificativă de gaze naturale. O închidere sau o perturbare prelungită a acestei căi navigabile ar avea repercusiuni economice majore la nivel global, ducând la creșterea prețurilor la energie și la o instabilitate economică extinsă. Pentru România, dependentă de importurile de energie, o astfel de criză ar însemna costuri mai mari la pompă și la utilități. De asemenea, escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu poate afecta securitatea regională și internațională, având implicații pentru aliații SUA din Europa și NATO.

Situația rămâne extrem de fluidă, cu declarații contradictorii și acțiuni militare în desfășurare. Deși președintele Trump a încercat să calmeze piețele internaționale, asigurând că strâmtoarea este deschisă, amenințările iraniene cu închiderea acesteia și atacurile reciproce mențin o stare de alertă maximă. Rămâne de văzut dacă eforturile diplomatice, menționate de Trump ca fiind posibile chiar și în acest context tensionat, vor reuși să detensioneze situația sau dacă regiunea se va confrunta cu o escaladare și mai gravă.

Viitoarele acțiuni ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice și răspunsurile Statelor Unite vor determina cursul acestei crize, cu potențialul de a reconfigura echilibrul geopolitic din Orientul Mijlociu și de a influența piețele globale.