Tensiuni reînnoite între Polonia și Ucraina
Premierul polonez Donald Tusk a calificat sâmbătă, 11 iulie 2026, masacrul de la Volînia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial drept „genocid” și a anunțat construirea unui monument memorial la Varșovia. Această declarație vine într-un context de tensiuni reînnoite între Varșovia și Kiev, declanșate de decizia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a onora Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), responsabilă pentru atrocități. Tusk a subliniat că „memoria și adevărul trebuie să ne ajute să construim un viitor mai bun, fără ură și fără dispreț”, adăugând că „Europa păcii și a respectului reciproc, Europa reconciliată după al Doilea Război Mondial, a fost posibilă datorită adevărului și faptului că am spus lucrurilor pe nume. Oricine dorește să se alăture acestei comunități trebuie să fie pregătit pentru acest adevăr.”
Anunțul lui Tusk, făcut pe rețelele de socializare, precede aniversarea „Duminicii Sângeroase” din 1943, o zi marcantă în istoria relațiilor polono-ucrainene, când unități ale UPA și ale Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN) au ucis mii de polonezi în regiunea Volînia. Potrivit estimărilor istoricilor polonezi, între 70.000 și 100.000 de civili polonezi au fost uciși între 1943 și 1945, în timp ce, în urma represaliilor, aproximativ 12.000 de ucraineni și-au pierdut viața. „Un Zid al Comemorării va fi ridicat la Varșovia, cu o flacără veșnică și numele fiecărei victime care a fost găsită și identificată”, a precizat premierul polonez, o inițiativă menită să onoreze victimele și să reitereze poziția Poloniei față de aceste evenimente tragice.
Controversele recente au escaladat în luna mai a anului curent, când președintele Volodimir Zelenski a anunțat intenția de a numi o unitate militară ucraineană după UPA. Această decizie a stârnit indignare profundă în Polonia, unde UPA și OUN sunt considerate organizații naționaliste extremiste, responsabile pentru masacrele împotriva polonezilor și evreilor în timpul ocupației germane. La scurt timp după anunțul lui Zelenski, președintele Institutului Memoriei Naționale din Polonia, Karol Nawrocki, l-a criticat public pe liderul ucrainean pentru „glorificarea” unei astfel de organizații. Ca răspuns la aceste critici, președintele Zelenski a returnat cea mai înaltă distincție a Poloniei, Ordinul Vulturului Alb, pe care o primise în 2023. Gestul său a fost urmat de alți oficiali și foști președinți ucraineni, care au returnat, de asemenea, distincțiile poloneze prin poștă, adâncind criza diplomatică.
Parlamentul European a intervenit și el în această dispută, dezaprobând decizia președintelui ucrainean de a numi o unitate militară „Eroii UPA”. Această poziție a Parlamentului European reflectă o înțelegere mai largă la nivel comunitar a naturii controversate a UPA și a impactului său istoric. UPA este descrisă de istorici ca o unitate de soldați ucraineni care au comis atrocități împotriva polonezilor și evreilor în vestul Ucrainei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sub ocupația germană. Această perspectivă contrastează puternic cu modul în care UPA și OUN sunt percepute în Ucraina, unde sunt văzute ca grupări naționaliste care au luptat pentru independența țării împotriva Armatei Roșii și a Uniunii Sovietice.
Contextul istoric al masacrului de la Volînia este complex și profund dureros pentru ambele națiuni. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, regiunea Volînia a fost un teatru de operațiuni brutal, unde forțele de ocupație naziste, sovietice și naționaliste ucrainene s-au confruntat, iar populația civilă a fost prinsă la mijloc. Măcelul a atins punctul culminant în iulie 1943, eveniment cunoscut sub numele de „Duminica Sângeroasă”, când atacuri coordonate ale UPA au vizat zeci de așezări poloneze. Tusk, un fost președinte al Consiliului European și un susținător ferm al Ucrainei în fața agresiunii rusești, a subliniat că recunoașterea adevărului istoric, oricât de dureros ar fi, este esențială pentru construirea unui viitor european comun. Această cerință de a confrunta trecutul face parte din valorile fundamentale ale Uniunii Europene, care a fost fondată pe reconciliere și depășirea vechilor animozități.
De ce contează
Acest episod de tensiune între Polonia și Ucraina este semnificativ deoarece intervine într-un moment crucial pentru securitatea europeană, când unitatea este vitală în fața agresiunii rusești. Recunoașterea masacrului de la Volînia ca genocid de către un lider european de calibrul lui Tusk are implicații diplomatice și morale profunde, forțând Ucraina să-și reexamineze anumite aspecte ale narațiunii sale istorice. Construirea memorialului la Varșovia va servi drept un memento constant al victimelor și va influența percepția publică asupra relațiilor polono-ucrainene, subliniind necesitatea unei abordări oneste a trecutului pentru a construi o relație solidă și de încredere în viitorul european.
Pe termen scurt, decizia lui Tusk și reacția lui Zelenski ar putea continua să inflameze retorica publică, punând presiune asupra eforturilor diplomatice de a menține un front unit împotriva Rusiei. Pe termen lung, însă, o confruntare sinceră cu evenimentele de la Volînia ar putea duce la o reconciliere mai profundă între cele două națiuni, similară cu procesele de reconciliere franco-germană sau germano-polonă postbelice. Cheia va fi disponibilitatea ambelor părți de a recunoaște suferința celuilalt și de a găsi un echilibru între eroismul luptei pentru independență și ororile comise în numele acesteia.
Rămâne de văzut dacă dialogul va prevala asupra resentimentelor istorice, mai ales în contextul războiului continuu din Ucraina.