Alpinistă decedată, trei răniți grav în Valea Albă
O operațiune amplă de salvare a avut loc sâmbătă, 11 iulie 2026, în Munții Bucegi, după ce patru alpiniști au căzut în Valea Albă, în urma ruperii unei corzi. Din nefericire, o femeie și-a pierdut viața, iar trei bărbați au fost răniți grav. Intervenția, considerată una dintre cele mai complexe din ultimii ani, a mobilizat patru elicoptere și numeroase echipe de salvatori din mai multe județe, potrivit Digi24.
Potrivit declarațiilor lui Bogdan Toma, purtător de cuvânt al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), "o persoană este inconștientă. La momentul în care medicul va ajunge la persoană sau persoana va fi transportată la medic și va constata decesul, atunci putem că e decedată." Această declarație, făcută în timpul operațiunii, sublinia gravitatea situației și dificultatea accesului în zona accidentului, o zonă greu accesibilă atât pentru echipele Salvamont, cât și pentru cele medicale. Operațiunea s-a desfășurat contracronometru, fără a se pierde niciun moment.
Accidentul s-a produs în jurul orei 15:00, când cei patru alpiniști – trei bărbați și o femeie – făceau escaladă în Valea Albă, o zonă cunoscută pentru traseele sale dificile, cum ar fi Albișoara Brânei, pe care se aventurează doar profesioniștii. Conform HotNews, coarda care îi susținea s-a rupt, iar aceștia au căzut aproximativ 10 metri pe stâncile ascuțite ale versanților. Inițial, toate cele patru persoane erau conștiente, însă starea femeii s-a agravat rapid, la mai bine de o oră de la căzătură.
Prefectul județului Prahova, Dan Nicodim, a declarat că "patru persoane însoțite de un instructor făceau escaladă în Valea Albă. Probabil că avem de-a face cu pasionați ai muntelui, oameni care au o minimă pregătire. Prima informație a fost aceea că s-a rupt o coardă, deci a fost un accident, o eroare în acest sens. Nu o eroare umană sau un grup de turiști prinși nepregătiți la munte." Această precizare este importantă pentru a distinge între un accident tehnic și o lipsă de pregătire, sugerând că victimele erau, cel puțin, amatori avansați sau profesioniști.
Mobilizarea forțelor a fost impresionantă, implicând elicoptere SMURD din Brașov, Târgu Mureș și Caransebeș, alături de o aeronavă Black Hawk din București, aparținând Spitalului Floreasca. Echipaje medicale extinse – doctori, asistenți și unități de terapie intensivă – au fost trimise la fața locului. Șeful DSU, Raed Arafat, a explicat că "s-a lucrat împreună pe partea de aviație cu Salvamontul, cu partea medicală, și pentru asta a durat mult", evidențiind complexitatea coordonării interinstituționale.
Intervenția a implicat coborârea unui salvamontist din elicopter pentru a ajunge la alpiniștii blocați. Rând pe rând, victimele au fost recuperate din aer. Primul recuperat a fost un bărbat de 43 de ani. Ulterior, unul dintre bărbați a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Brașov. Ceilalți doi răniți au fost aduși în Capitală cu elicopterul Black Hawk, aterizând pe Stadionul Dinamo, de unde au fost transportați la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca. Potrivit informațiilor disponibile, aceștia au suferit leziuni grave la nivelul capului și al feței, conform relatărilor Digi24.
Pregătirea spitalelor a fost, de asemenea, o prioritate. Prefectul Nicodim a menționat că "spitalele sunt pregătite. Am discutat și la Spitalul Județean din Ploiești și la Sinaia, însă în funcție de cum se vor prezenta victimele și opinia medicilor, vor fi trimiși către spitale." Această abordare indică un plan de contingență bine stabilit pentru gestionarea cazurilor multiple de traumă.
Un aspect relevant pentru contextul accidentelor montane din România este creșterea numărului de intervenții Salvamont. Conform datelor Salvamont România, în anul 2023, au fost înregistrate peste 12.000 de acțiuni de salvare, cu o creștere de aproximativ 15% față de anul 2022. Aceste cifre subliniază presiunea constantă asupra serviciilor de urgență montane și necesitatea unei pregătiri adecvate pentru activitățile periculoase. Spre deosebire de alte țări europene, unde traseele de alpinism sunt adesea echipate și monitorizate mai intens, în România, specificul reliefului și infrastructura pot genera riscuri suplimentare.
Ulterior finalizării operațiunii de salvare a victimelor, echipajele s-au întors în zona accidentului pentru a recupera echipamentele alpiniștilor. Acest detaliu, menționat de HotNews, ar putea fi crucial pentru investigația ulterioară a cauzelor exacte ale ruperii corzii, un aspect esențial pentru prevenirea unor incidente similare pe viitor.
De ce contează
Acest tragic accident subliniază riscurile inerente alpinismului, chiar și pentru persoanele cu experiență, și importanța verificării riguroase a echipamentelor. Mobilizarea rapidă și coordonată a multiplelor forțe de intervenție, de la DSU la Salvamont și SMURD, demonstrează capacitatea României de a gestiona situații de urgență complexe în medii dificile. Evenimentul atrage atenția asupra necesității unei educații continue pentru siguranța montană și a investițiilor în infrastructura de salvare, mai ales în condițiile unui turism montan în creștere, care atrage atât amatori, cât și profesioniști.
În urma acestui incident, autoritățile vor demara, cel mai probabil, o anchetă detaliată pentru a stabili cu exactitate cauzele ruperii corzii și eventualele responsabilități. Rezultatele acestei investigații ar putea duce la revizuirea standardelor de siguranță pentru echipamentele de alpinism sau la emiterea de noi avertismente pentru traseele periculoase. De asemenea, se pune accent pe continuarea eforturilor de instruire a echipajelor de intervenție pentru astfel de operațiuni complexe, având în vedere particularitățile geografice ale Munților Carpați.
Rămâne de văzut dacă incidentul va influența și politicile privind accesul pe anumite trasee montane cu risc ridicat.