Ministrul, critic la adresa managementului din industria de apărare
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a lansat un avertisment ferm la Constanța, vineri, 10 iulie 2026, subliniind că o eventuală investiție a fondurilor din Pilonul II de pensii în industria națională de apărare riscă să fie irosită fără o reformă profundă a managementului. Declarațiile sale vin în contextul unui proiect de lege guvernamental ce propune exact această direcționare a fondurilor private de pensii, o idee susținută de premierul Ilie Bolojan. Miruță a declarat, potrivit surselor citate de Facebook și citate ulterior și de HotNews, că „banii pentru industria naţională de apărare, dacă se duc în forma în care este astăzi prost gestionată industria naţională de apărare, se vor scurge ca printr-o pungă cu foarte multe găuri”.
Această poziție exprimată de ministrul interimar contrazice, sau cel puțin nuanțează semnificativ, optimismul Guvernului privind potențialul acestei măsuri. Propunerea executivului vizează modificarea legislației pentru a permite fondurilor de pensii administrate privat să investească în companii din domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional. Guvernul argumentează că o astfel de măsură ar stimula dezvoltarea industriei naționale și ar finanța investițiile necesare, în special în contextul programului european SAFE și al creșterii cheltuielilor pentru apărare.
Radu Miruță a insistat că problema principală nu este lipsa fondurilor, ci eficiența cu care sunt gestionate. „Industria de apărare are nevoie de trei lucruri: comenzi din partea statului român, tehnologie şi un management care să n-aibă legătură cu carnetul de partid”, a subliniat ministrul. Această declarație, preluată de ambele surse, indică o critică directă la adresa numirilor politice în detrimentul profesionalismului, o problemă recurentă în companiile de stat din România. El a adăugat că, deși este de acord cu necesitatea atragerii de resurse financiare suplimentare, acest lucru trebuie condiționat de rezolvarea problemelor structurale de management.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a intervenit, conform HotNews, cu propriile avertismente, ridicând multiple semne de întrebare. ASF reamintește că scopul principal al fondurilor de pensii este administrarea economiilor populației pentru perioada de pensionare, iar investițiile în industria de apărare trebuie evaluate nu doar din perspectiva financiară, ci și din cea etică. Mai mult, ASF atrage atenția asupra numărului extrem de redus de companii din domeniul apărării listate la Bursa de Valori București (BVB) în care fondurile de pensii ar putea investi. În prezent, doar Aerostar, IAR Brașov și Turbomecanica îndeplinesc condițiile necesare, conform analizei ASF. Această situație ar putea duce la o deturnare a scopului, o parte semnificativă din banii participanților la Pilonul II ajungând să finanțeze companii de apărare din alte state, în loc să sprijine industria românească.
Ministrul Miruță a criticat modul în care statul român a gestionat achizițiile militare în ultimii ani. El a menționat că, deși Armata Română a cheltuit miliarde de euro pentru înzestrare, industria națională nu a beneficiat suficient de aceste sume. „De ce după aceste sume de bani cheltuite de statul român nu am reuşit să trecem aceste sume de bani prin industria naţională de apărare? Dacă miliardele de euro ar fi fost cheltuite cu trecerea prin fabricile din România, nu am mai fi avut astăzi copaci în fabricile de la Romarm”, a exemplificat ironic Miruță, conform ambelor surse. Această situație este rezultatul, în viziunea sa, al faptului că „industria naţională de apărare a fost de multe ori folosită ca un instrument politic”. Această afirmație sugerează o lipsă cronică de strategie pe termen lung și o subordonare a intereselor economice naționale unor interese politice conjuncturale. Datele Eurostat din 2023 indică faptul că România a alocat aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare, un procent semnificativ, dar eficiența acestei cheltuieli este pusă sub semnul întrebării de declarațiile ministrului.
Decizia finală privind utilizarea fondurilor din Pilonul II aparține Guvernului și Ministerului Muncii, a precizat Miruță, deoarece există o competiție acerbă între diverse domenii care solicită finanțare. Această competiție demonstrează presiunile bugetare și prioritățile multiple ale executivului. Într-un context european, unde țări precum Polonia investesc masiv în modernizarea propriei industrii de apărare, România pare să se confrunte cu provocări structurale și de management, nu doar financiare.
Criticile ministrului interimar Radu Miruță reflectă o realitate dură a industriei de apărare românești, marcată de subfinanțare cronică, lipsa de investiții în tehnologie și un management adesea politizat. Comparativ cu anii '80, când industria de apărare a României era a patra din Pactul de la Varșovia și producea o gamă largă de echipamente, inclusiv avioane IAR-93, tancuri TR-85 și transportoare TAB, situația actuală este una de declin. Multe dintre fabricile vechi, reunite sub umbrela Romarm, se confruntă cu echipamente învechite și lipsă de comenzi, transformându-se, în unele cazuri, în simple depozite sau, cum metaforic a spus Miruță, în locuri unde cresc copaci.
De ce contează
Aceste declarații sunt cruciale deoarece pun în lumină riscurile majore asociate cu direcționarea fondurilor din Pilonul II de pensii către o industrie de apărare percepută ca fiind ineficientă și politizată. Pentru cetățenii români, al căror viitor financiar depinde de administrarea responsabilă a acestor fonduri, avertismentul ministrului Miruță, susținut de observațiile ASF, este un semnal de alarmă. O investiție pripită, fără reforme structurale prealabile, ar putea submina stabilitatea pensiilor private și nu ar rezolva problemele fundamentale ale industriei de apărare, putând chiar transfera capital românesc către companii străine, contrar intenției declarate de sprijinire a economiei naționale.
În concluzie, deși intenția Guvernului de a sprijini industria națională de apărare prin atragerea fondurilor din Pilonul II este lăudabilă în teorie, implementarea practică ridică serioase semne de întrebare. Criticile aduse de ministrul interimar Radu Miruță și de Autoritatea de Supraveghere Financiară subliniază necesitatea unei abordări mult mai prudente și a unor reforme prealabile. Fără un management profesionist, investiții în tehnologie și comenzi ferme din partea statului, orice sumă suplimentară riscă să fie irosită.
Rămâne de văzut dacă Guvernul va ține cont de aceste avertismente și va elabora un plan strategic cuprinzător, care să asigure nu doar finanțarea, ci și modernizarea reală a acestui sector vital pentru securitatea națională.