Deficitul comercial al României a scăzut la 13,5 miliarde euro

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Deficitul balanței comerciale a României a scăzut cu 6,2% în primele cinci luni din 2026, ajungând la 13,5 miliarde de euro, conform INS. Această reducere se datorează unei creșteri mai rapide a exporturilor (2,4%) față de importuri (0,1%), cu sectorul mașinilor și echipamentelor de transport având cea mai mare pondere. Comerțul cu UE rămâne dominant, reprezentând peste 70% din totalul schimburilor externe.

EN

Brief

Romania's trade deficit decreased by 6.2% in the first five months of 2026, reaching 13.5 billion euros, according to the National Institute of Statistics (INS). This reduction is attributed to exports growing faster (2.4%) than imports (0.1%), with transport machinery and equipment dominating trade. The EU remains Romania's primary trade partner, accounting for over 70% of total external exchanges.

Deficitul comercial al României a scăzut la 13,5 miliarde euro
Sursa foto: dcnews.ro

Exporturile au crescut mai rapid decât importurile

Deficitul balanței comerciale a României a înregistrat o diminuare de 6,2% în primele cinci luni ale anului 2026, comparativ cu perioada similară din 2025, ajungând la 13,505 miliarde de euro. Această evoluție pozitivă a fost confirmată vineri, 10 iulie 2026, de datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), care arată o creștere mai accelerată a exporturilor în raport cu importurile. „Reducerea deficitului comercial subliniază o tendință de echilibrare a balanței externe, esențială pentru stabilitatea macroeconomică pe termen lung”, a declarat un analist economic, subliniind importanța acestei dinamici.

În detaliu, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, exporturile FOB au totalizat 40,337 miliarde de euro, marcând o creștere de 2,4% față de primele cinci luni din 2025. Pe de altă parte, importurile CIF au atins 53,843 miliarde de euro, înregistrând o creștere marginală de doar 0,1% comparativ cu anul precedent. Această diferență în ritmul de creștere a generat o reducere a deficitului balanței comerciale cu 889,8 milioane de euro, o diminuare de 6,2% față de aceeași perioadă a anului 2025. Numai în luna mai 2026, exporturile României s-au cifrat la 8,324 miliarde de euro, în timp ce importurile au însumat 10,941 miliarde de euro, rezultând un deficit lunar de 2,616 miliarde de euro. Comparativ cu mai 2025, exporturile au crescut cu 4,5%, iar importurile cu 1,9%, contribuind la ameliorarea dezechilibrului.

Structura comerțului exterior al României relevă o dependență semnificativă de anumite sectoare. Potrivit INS, în primele cinci luni ale anului 2026, cea mai mare pondere atât în exporturi, cât și în importuri a fost deținută de grupa mașini și echipamente pentru transport, reprezentând 46,6% din totalul exporturilor și 36,4% din totalul importurilor. Pe locul secund s-au clasat alte produse manufacturate, cu o pondere de 27,1% pentru ambele fluxuri comerciale. Această concentrare pe sectorul mașinilor și echipamentelor de transport, care include componente auto și vehicule, reflectă rolul important al industriei auto în economia românească, sector care a atras investiții semnificative în ultimele două decenii, conform datelor Băncii Naționale a României din 2024.

Analizând evoluția pe categorii de produse, exporturile de alimente și animale vii au înregistrat o creștere de 8,2% în primele cinci luni din 2026. De asemenea, exporturile de combustibili minerali și lubrifianți au avansat cu 7,5%, iar cele de produse chimice cu 5,7%. O creștere spectaculoasă, de 119,7%, a fost observată la categoria uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală, indicând o dinamică deosebită în acest segment. În contrast, exporturile de băuturi și tutun au scăzut cu 12%, iar cele de articole manufacturate diverse cu 6,3%. Această discrepanță sugerează o reorientare a capacităților de producție și export ale României către sectoare cu valoare adăugată mai mare sau cu cerere internațională în creștere.

Comerțul cu statele membre ale Uniunii Europene continuă să domine schimburile externe ale României. În perioada ianuarie – mai 2026, valoarea schimburilor intra-UE a fost de 29,214 miliarde de euro la exporturi și de 39,566 miliarde de euro la importuri. Aceste cifre reprezintă 72,4% din totalul exporturilor și 73,5% din totalul importurilor, confirmând integrarea profundă a economiei românești în piața unică europeană. În comparație, schimburile comerciale cu statele din afara Uniunii Europene au însumat 11,123 miliarde de euro la exporturi și 14,276 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,6% și, respectiv, 26,5% din total. Această pondere majoritară a comerțului cu UE este o constantă a economiei românești de la aderarea din 2007, un factor de stabilitate, dar și de dependență de ciclurile economice ale blocului comunitar, așa cum arată rapoartele Eurostat din 2025 privind comerțul extern al statelor membre.

Deși deficitul comercial rămâne la un nivel ridicat, tendința de reducere observată în primele cinci luni din 2026 este un semnal pozitiv. Aceasta indică o capacitate crescută a economiei românești de a genera venituri din exporturi, depășind ritmul de creștere al importurilor. Experții economici, citați de HotNews, subliniază că menținerea acestei tendințe ar putea contribui la consolidarea poziției externe a României și la reducerea presiunilor asupra cursului de schimb. Totuși, unii analiști avertizează că deficitul structural rămâne o provocare pe termen mediu, necesitând investiții continue în sectoarele productive și o diversificare a piețelor de desfacere pentru exporturile românești.

De ce contează

Reducerea deficitului comercial este crucială pentru stabilitatea macroeconomică a României. Un deficit mai mic înseamnă o presiune diminuată asupra cursului de schimb al leului, o nevoie mai redusă de finanțare externă și o vulnerabilitate mai mică la șocurile economice globale. Pe termen lung, o balanță comercială echilibrată susține creșterea economică durabilă, încurajează investițiile în producție și contribuie la crearea de locuri de muncă. Pentru cetățeni, aceasta poate însemna o putere de cumpărare mai stabilă și o economie mai rezilientă în fața fluctuațiilor piețelor internaționale, sporind încrederea în economia națională.

Perspectivele pentru a doua jumătate a anului 2026 depind în mare măsură de evoluția cererii externe și de stabilitatea lanțurilor de aprovizionare globale. Guvernul României, prin Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, și-a propus stimularea exporturilor prin programe de susținere a companiilor românești și prin promovarea produselor autohtone pe piețele internaționale. Rămâne de văzut dacă această tendință de reducere a deficitului se va menține și dacă factorii externi, precum tensiunile geopolitice sau inflația la nivel global, vor influența negativ progresele înregistrate. O provocare majoră va fi și diversificarea exporturilor, pentru a reduce dependența de câteva sectoare cheie și de piața unică europeană, deschizând noi oportunități în regiuni precum Asia sau America Latină, unde potențialul de creștere este semnificativ.

Consolidarea parteneriatelor comerciale și atragerea de noi investiții străine directe în sectoarele cu valoare adăugată mare sunt esențiale pentru un echilibru sustenabil al balanței comerciale.