Fostul primar al Baia Mare iese din închisoare
Cătălin Cherecheș, fostul primar al municipiului Baia Mare, va fi eliberat condiționat, după ce Tribunalul Maramureș a menținut definitiv decizia Judecătoriei Baia Mare. Hotărârea, pronunțată vineri, 10 iulie 2026, respinge contestația formulată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și confirmă liberarea condiționată din executarea pedepsei de cinci ani de închisoare pentru luare de mită. Avocatul lui Cherecheș, Răzvan Dosneanu, a confirmat decizia pe Facebook, potrivit surselor G4Media.
Această decizie definitivă deschide calea pentru demararea imediată a formalităților de punere în libertate a fostului edil, care executa pedeapsa în Penitenciarul din Tăuții de Sus, județul Maramureș. Judecătoria Baia Mare a stabilit, prin hotărârea din 16 iunie, menținută acum, că perioada cuprinsă între momentul eliberării și data la care pedeapsa ar fi fost considerată executată integral (18 martie 2028) va constitui un termen de supraveghere. Cherecheș a fost avertizat cu privire la dispozițiile Codului penal referitoare la conduita sa ulterioară și la consecințele comiterii unei noi infracțiuni în această perioadă.
Potrivit datelor reținute de instanță, Cătălin Cherecheș acumulase 1.332 de zile considerate executate din totalul de 1.826 de zile ale pedepsei de cinci ani. Acest calcul include 799 de zile de detenție efectivă, 353 de zile petrecute în arest preventiv sau arest la domiciliu, 268 de zile considerate executate prin muncă și alte 12 zile compensatorii. Fracția necesară pentru a beneficia de liberare condiționată era de două treimi din pedeapsă, respectiv 1.217 zile. Perioada petrecută în detenție în Germania, precum și arestul preventiv și arestul la domiciliu din 2016, au fost de asemenea deduse din pedeapsa de cinci ani.
Procurorii DNA s-au opus eliberării condiționate, invocând, printre altele, conduita fostului edil și faptul că acesta fusese condamnat, în primă instanță, într-un alt dosar, pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat și fals privind identitatea. Procurorul de ședință a argumentat că fuga lui Cherecheș din România ar fi fost premeditată și organizată în detaliu, cu implicarea altor persoane, circumstanțe care ar indica un anumit grad de periculozitate. Cu toate acestea, instanța a analizat situația juridică a lui Cherecheș prin raportare la pedeapsa definitivă de cinci ani pe care o executa în dosarul de corupție, ignorând condamnarea non-definitivă din celălalt dosar.
Contextul condamnării definitive pentru luare de mită datează din 24 noiembrie 2023, când Curtea de Apel Cluj l-a condamnat pe Cherecheș la cinci ani de închisoare. În aceeași zi, cu doar câteva ore înainte de pronunțarea sentinței, fostul primar a fugit din România prin Punctul de Trecere a Frontierei Petea, utilizând actul de identitate al unei rude. La acel moment, el se afla sub control judiciar și avea interdicția de a părăsi țara. A fost prins patru zile mai târziu, pe 28 noiembrie 2023, în apropierea gării din Augsburg, Germania. După ce justiția germană a aprobat predarea sa, Cherecheș a fost adus în România pe 19 martie 2024 și încarcerat inițial la Penitenciarul Rahova, fiind ulterior transferat la Penitenciarul Baia Mare.
Pe 4 iunie 2026, Judecătoria Baia Mare l-a condamnat pe Cătălin Cherecheș la câte doi ani de închisoare pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat și fals privind identitatea. Instanța a constatat că aceste două infracțiuni se află în concurs cu infracțiunea de luare de mită, stabilind o pedeapsă rezultantă de șase ani și patru luni de închisoare în urma contopirii pedepselor. Această hotărâre a fost contestată de Cherecheș și nu este definitivă, Curtea de Apel Cluj având stabilit termen pentru judecarea cauzei la 22 septembrie 2026. Dacă această nouă condamnare va rămâne definitivă, situația executării pedepsei și efectele liberării condiționate vor trebui reevaluate, potrivit hotărârii definitive care va fi pronunțată.
Dosarul de corupție pentru care a fost condamnat Cherecheș a început în 2016, când DNA l-a trimis în judecată. Procurorii l-au acuzat că, în calitate de primar, a pretins și primit bani de la o persoană din conducerea clubului FCM Baia Mare. Acuzațiile indicau că edilul ar fi condiționat sprijinul financiar acordat clubului de fotbal din bugetul local de remiterea către el a unei părți din sumele încasate. În aprilie 2016, Cherecheș a fost prins în flagrant după primirea unei tranșe de bani. Condamnarea la cinci ani de închisoare a devenit definitivă în noiembrie 2023, iar ulterior, Curtea de Apel Cluj i-a respins și contestația în anulare prin care încerca să obțină desființarea sentinței. Acest caz a evidențiat o problemă persistentă în administrația publică locală din România, unde acuzațiile de corupție vizează adesea utilizarea fondurilor publice pentru beneficii personale, distorsionând alocarea resurselor și subminând încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
De ce contează
Eliberarea condiționată a lui Cătălin Cherecheș este semnificativă deoarece subliniază complexitatea sistemului judiciar românesc și modul în care pedepsele sunt executate, în special în cazurile de corupție la nivel înalt. Decizia reconfirmă aplicarea legii privind liberarea condiționată, chiar și în situații controversate, cum ar fi fuga din țară. Impactul pe termen lung al unei potențiale noi condamnări definitive ar putea duce la o reevaluare a situației sale, demonstrând că justiția poate interveni repetat. Acest caz servește ca un barometru pentru eficacitatea luptei anticorupție și pentru percepția publică asupra echității sistemului judiciar din România.
Următorul pas crucial în acest caz va fi judecarea contestației lui Cătălin Cherecheș la Curtea de Apel Cluj, programată pentru 22 septembrie 2026, în dosarul privind trecerea frauduloasă a frontierei și fals privind identitatea. Dacă această nouă condamnare va deveni definitivă, situația juridică a fostului primar se va complica din nou, impunând o reevaluare a pedepsei rezultante și a condițiilor de liberare. Până atunci, Cherecheș va fi sub supraveghere până în martie 2028.
Rămâne de văzut cum va influența această eliberare temporară percepția publică și politică asupra cazurilor de corupție și a sistemului de justiție din România, mai ales în contextul unei posibile noi condamnări.