Frauda cu identitate și alocație de stat
Trei persoane – doi soți și o altă femeie – au fost trimise în judecată de procurorii din Blaj, județul Alba, sub acuzația de infracțiuni de fals legate de înregistrarea nereală a filiației unui copil nou-născut. Decizia, comunicată joi de Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj prin Agerpres, scoate la iveală o schemă complexă ce a implicat falsificarea de documente medicale și de stare civilă pentru a ascunde identitatea mamei naturale și a obține ilegal beneficii sociale. „Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a rezultat că, în cursul anului 2023, una dintre inculpate, aflată în stare de graviditate şi confruntată cu dificultăţi materiale, a acceptat propunerea celeilalte inculpate de a-i încredinţa copilul după naştere, fără plata sau acceptarea vreunei sume de bani”, se arată în comunicatul citat.
Investigația procurorilor a relevat că, la data nașterii copilului, pe 18 iunie 2023, într-o unitate spitalicească din județul Sibiu, mama biologică s-a prezentat sub identitatea celeilalte inculpate. Aceasta s-a legitimat cu documentele de stare civilă ale femeii care urma să preia copilul, ducând la întocmirea neconformă a tuturor înscrisurilor medicale aferente nașterii. Ulterior, soțul femeii care și-a asumat fals calitatea de mamă a completat și semnat o declarație falsă în fața funcționarilor serviciului public comunitar de evidență a persoanelor. Folosindu-se de certificatul medical constatator al nașterii, obținut în baza datelor false, aceștia au reușit să obțină certificatul de naștere al minorei, în care era atestat, contrar realității, că cei doi soți sunt părinții copilului.
Această situație nu este singulară în România, unde cazurile de fals privind identitatea și înșelăciune pentru obținerea de beneficii sociale au înregistrat o creștere în ultimii ani. Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI) din 2023, numărul infracțiunilor de fals în declarații a crescut cu aproximativ 15% față de anul precedent, reflectând o vulnerabilitate a sistemelor de înregistrare și verificare. Experții în drept civil, precum avocatul Mircea Popescu, subliniază că „astfel de fapte subminează încrederea în instituțiile statului și pot avea consecințe grave asupra identității și drepturilor copilului, inclusiv în ceea ce privește moștenirea sau accesul la servicii medicale și educaționale pe termen lung”.
Pe baza actelor falsificate, inculpata a solicitat și a încasat ilegal alocația de stat pentru copii în perioada 1 iulie 2023 – 30 noiembrie 2023. Funcționarii publici implicați în procesul de acordare a alocației au fost induși în eroare cu privire la filiația reală a minorei. Acest aspect subliniază o lacună în mecanismele de verificare a identității și a datelor din documentele prezentate, permițând comiterea de fraude cu impact asupra bugetului de stat. În comparație cu alte țări membre ale Uniunii Europene, precum Germania sau Franța, unde sistemele de înregistrare a nașterilor și de acordare a beneficiilor sociale sunt interconectate și beneficiază de verificări încrucișate mai stricte, România se confruntă încă cu provocări în asigurarea integrității datelor.
Marți, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj a dispus, prin rechizitoriu, trimiterea în judecată a celor trei inculpați, în stare de libertate, pentru săvârșirea, în concurs real, a infracțiunilor de fals privind identitatea, fals în declarații și uz de fals. Prin același rechizitoriu, s-a solicitat instanței de judecată desființarea totală a nouă înscrisuri false. Printre acestea se numără certificatul medical constatator al născutului, înscrisurile medicale întocmite cu ocazia nașterii, declarația dată în fața serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, certificatul de naștere al minorei și actul de naștere încheiat în registrul de stare civilă. De asemenea, au fost vizate cererea și decizia privind acordarea alocației de stat pentru copii, toate considerate a fi acte ilegale și obținute prin fraudă. Cauza a fost trimisă spre soluționare Judecătoriei Mediaș, instanța competentă să judece pe fond.
Acest caz ridică multiple semne de întrebare privind protecția minorilor și integritatea sistemului de stare civilă. Desființarea actelor de identitate falsificate ale copilului este esențială pentru a restabili adevărul legal și a asigura că minorul va avea acces la o identitate reală, corespunzătoare filiației sale biologice. Această acțiune va permite, de asemenea, stabilirea corectă a drepturilor și obligațiilor legale față de copil, inclusiv cele legate de numele de familie, moștenire și responsabilitățile parentale.
Pe lângă aspectele juridice, cazul subliniază și vulnerabilitățile sociale care pot conduce la astfel de situații, cum ar fi dificultățile materiale ale mamei naturale. Deși în acest caz nu a fost implicată o sumă de bani, contextul economic precar poate crea presiuni semnificative. În 2022, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că peste 20% din populația României se afla în risc de sărăcie sau excluziune socială, un factor care poate influența decizii disperate. Este crucial ca autoritățile să nu se limiteze doar la sancționarea faptelor, ci să analizeze și cauzele profunde care duc la astfel de infracțiuni.
De ce contează
Acest caz este semnificativ pentru că expune vulnerabilitățile sistemului de înregistrare a identității și de acordare a beneficiilor sociale din România. Falsificarea documentelor de stare civilă are consecințe grave asupra drepturilor fundamentale ale copilului, inclusiv dreptul la o identitate reală și la cunoașterea părinților biologici. De asemenea, subliniază necesitatea unor verificări mai stricte pentru prevenirea fraudelor cu alocații de stat și protejarea bugetului public. Cazul ar putea servi drept precedent pentru îmbunătățirea legislației și a procedurilor administrative, asigurând o mai bună protecție a minorilor și a integrității datelor oficiale.
Următoarea etapă a acestui dosar va fi judecarea pe fond la Judecătoria Mediaș, unde instanța va analiza probele și va decide vinovăția celor trei inculpați. Este de așteptat ca procesul să stabilească nu doar responsabilitatea penală, ci și măsurile necesare pentru desființarea tuturor actelor false și restabilirea filiației reale a copilului. O decizie finală ar putea include și recuperarea sumelor încasate ilegal drept alocație de stat. Acest caz ar putea impulsiona o analiză mai profundă a vulnerabilităților din sistemul de înregistrare a nașterilor și de acordare a ajutoarelor sociale, având în vedere impactul asupra identității copiilor și a resurselor publice.
Rămâne de văzut dacă vor fi identificate și sancționate eventuale neglijențe ale funcționarilor publici implicați în procesul de validare a documentelor false.