Cariera handbalistei sârbe, marcată de probleme și reveniri
Handbalista sârbă Sara Garovic, în vârstă de 31 de ani, cunoscută atât pentru performanțele sale sportive, cât și pentru prezența sa vibrantă pe rețelele sociale, a stârnit recent discuții aprinse după o postare pe Instagram. Cu peste 30.000 de urmăritori, Garovic a publicat o fotografie în bikini, pozând cu două degete ridicate, pe un prosop cu inscripția controversată „Fund frumos”, potrivit sportal.blic.rs.
Această apariție vine în contextul unei cariere marcate de provocări semnificative, inclusiv o interdicție permanentă de intrare în Uniunea Europeană, care i-a afectat traseul profesional internațional. Incidentul, petrecut pe când Garovic avea doar 20 de ani, a fost rezultatul unei gestionări neglijente din partea clubului polonez Kozalin, unde juca fără permis de muncă valabil și era plătită „la negru”.
Deși în copilărie era pasionată de fotbal, Sara Garovic și-a construit o carieră solidă în handbal. A început la cluburi din Belgrad, precum Avala și Vozdovac, și a jucat și pentru Indija. Ulterior, a evoluat la Radnicki, Junior, Medicinar din Sabac și Bekament din Arandelovac, culminând cu titlul de campioană a Serbiei alături de Steaua Roșie, club pentru care joacă de doi ani și jumătate. Experiența internațională include perioade în Polonia și Germania, unde, cu Borussia Dortmund, a obținut rezultate notabile în competițiile europene.
Problemele majore au apărut în timpul șederii sale în Polonia, la clubul Kozalin. Acolo, pe lângă lipsa unui contract legal și a unui permis de muncă, a fost forțată să joace accidentată și a primit un tratament medical greșit, punându-i sănătatea în pericol. Când se întorcea în Polonia, după o scurtă vizită în Serbia, a fost oprită pe aeroportul din Berlin, unde i s-a aplicat o interdicție permanentă de intrare în țările Uniunii Europene. Inițial, interdicția a fost de trei ani, conform declarațiilor sale, dar a avut un impact pe termen lung asupra carierei sale internaționale.
„Polonezii nu plăteau taxe, iar cum Serbia nu este țară UE, mă țineau la negru. Eram o puștoaică, am mers acolo să joc handbal, nu mă ocupam de acte. Când m-am întors, nemții mi-au închis granițele UE pentru trei ani. În Polonia eram înregistrată ca turistă, nu ca sportiv profesionist”, a explicat Sara Garovic. Ea a adăugat că s-a simțit trădată de Federația Sârbă de Handbal (RSS), care nu a susținut-o în demersurile sale legale împotriva clubului polonez. Președintele de atunci al RSS, Bozidar Durkovic, ar fi declarat că Federația nu se poate implica într-un conflict pentru un singur jucător.
Acest caz subliniază o problemă mai largă în sportul internațional, unde tinerii sportivi din țări non-UE pot fi vulnerabili în fața practicilor abuzive ale cluburilor. Conform unui raport al FIFPRO din 2016, țările din Europa de Est, inclusiv Polonia, au înregistrat un procent semnificativ de jucători care se confruntau cu salarii întârziate sau neregulate, și cu o lipsă a securității contractuale. Deși specific handbalului, situația Garovic reflectă dificultăți similare întâlnite și în fotbal sau baschet, unde sportivii sunt adesea exploatați din cauza lipsei de reglementare strictă și a presiunii de a reuși la o vârstă fragedă.
După această experiență dificilă, Sara Garovic a luat o pauză de la handbal, dedicându-se maternității. Fiul ei, Viktor, are acum opt ani. „Viața de părinte și maternitatea sunt cele mai frumoase lucruri care mi s-au întâmplat. M-au ridicat mult, dar este și greu, mai ales astăzi când toți suntem într-o continuă goană”, a mărturisit ea. Această pauză a reprezentat o regrupare personală, înainte de a reveni în sport. Un episod anterior, care a atras atenția publicului, a fost cererea ei în căsătorie publică, pe teren, către iubitul ei de atunci, cu ajutorul colegelor de echipă. Deși răspunsul a fost „da”, relația s-a încheiat ulterior din cauza geloziei, o experiență pe care, a declarat Garovic, nu ar mai repeta-o astăzi.
De ce contează
Cazul Sarei Garovic este relevant pentru că scoate în evidență vulnerabilitățile sportivilor tineri, în special cei proveniți din țări non-UE, în sistemul sportiv european. Lipsa unui cadru legal solid și a protecției federale poate duce la exploatare, salarii „la negru” și condiții de muncă precare. Acest episod subliniază necesitatea unor reglementări mai stricte și a unei mai bune reprezentări a sportivilor de către federațiile naționale și internaționale, pentru a preveni situații similare și pentru a asigura un mediu de muncă echitabil și sigur în sportul profesionist. De asemenea, arată impactul profund al deciziilor administrative asupra carierelor individuale.
Viitorul Sarei Garovic în handbalul internațional rămâne sub semnul întrebării din cauza interdicției de intrare în UE, limitându-i opțiunile la cluburi din Serbia sau din afara spațiului Schengen. Rămâne de văzut dacă Federația Sârbă de Handbal va reconsidera poziția sa față de astfel de cazuri, având în vedere necesitatea de a proteja sportivii naționali în fața abuzurilor transfrontaliere. Pe plan personal, Garovic continuă să se bucure de popularitate pe rețelele sociale, unde își împărtășește viața, dar și să fie o voce pentru provocările cu care se confruntă sportivii.
Evoluția carierei sale va depinde în mare măsură de posibilele căi legale de contestare a interdicției sau de adaptarea la un context sportiv diferit.