România, cel mai mare exportator de ovine din UE, sub presiune

România își propune să-și mențină poziția de cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană, un statut câștigat prin ani de muncă, în ciuda interdicțiilor de export impuse de Comisia Europeană. Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a anunțat joi, 9 iulie 2026, la Brașov, că autoritățile române lucrează intens la soluții pentru a debloca aceste restricții. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții crescătorilor de ovine, la care au participat și oficiali ai ANSVSA și autoritățile locale. „România trebuie să-și păstreze poziția de cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană, statut câștigat prin mulți ani de muncă și efort al celor care activează în acest sector”, a afirmat Tanczos Barna pe pagina sa de Facebook, subliniind angajamentul ferm al statului.

Contextul acestor discuții este unul tensionat pentru sectorul zootehnic românesc. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a instituit o carantină internă de 30 de zile pentru ovine și caprine, ca parte a unui plan de măsuri urgente și integrate la nivel național. Această decizie vizează izolarea și combaterea focarelor de Pestă a Micilor Rumegătoare (PMR) și de Pestă Porcină Africană (PPA). Potrivit unui comunicat de presă al ANSVSA, transmis miercuri AGERPRES, măsura a fost luată în urma confirmării virusului PMR la ovinele dintr-o exploatație din județul Mureș, o situație epidemiologică gravă care se suprapune peste evoluția focarelor active de PPA. Scopul carantinei este de a izola rapid căile de răspândire a virusului, având în vedere că acesta își pierde contagiozitatea în termen de 21 de zile.

Restricționarea mișcărilor de ovine și caprine pe teritoriul României, decisă de Comitetul Național pentru Combaterea Bolilor, permite doar transportul direct din exploatații sau din centrele de colectare către abatoare. Această măsură, deși necesară din punct de vedere sanitar, are un impact economic semnificativ. Crescătorii de ovine au semnalat deja pierderi considerabile, estimând că au pierdut deja 128 de milioane de euro din cauza blocării exporturilor. În paralel cu aceste restricții interne, se renegociază acordurile bilaterale pentru a permite continuarea exporturilor de animale vii și de carcase către statele din Orientul Mijlociu, piețe tradiționale și vitale pentru oieritul românesc.

Ministrul Tanczos Barna a subliniat că „nimeni nu îi acuză pe ciobani pentru situația apărută” și a adresat un apel la responsabilitate, cerându-le fermierilor să nu se lase influențați de dezinformările răspândite pe rețelele de socializare. Obiectivul autorităților este de a găsi un compromis care să armonizeze regulile stricte aplicabile la nivelul UE cu specificul și tradiția oieritului din România, un model care, conform ministrului, nu se regăsește în nicio altă țară europeană. Acest dialog transparent dintre fermieri și autorități este considerat esențial pentru depășirea crizei.

România a devenit un jucător cheie pe piața europeană a exporturilor de ovine, exportând în 2023 peste 2,5 milioane de capete, conform datelor Eurostat. Această cifră o plasează înaintea altor mari producători, cum ar fi Spania sau Irlanda. Piața din Orientul Mijlociu, în special Iordania, Arabia Saudită și Israel, absoarbe o mare parte din aceste exporturi, fiind esențială pentru sustenabilitatea sectorului. Blocarea acestor rute comerciale nu afectează doar veniturile imediate ale fermierilor, ci și capacitatea României de a-și gestiona efectivele de animale, cu riscul apariției unor supraaglomerări și a unor presiuni suplimentare asupra resurselor și infrastructurii locale.

Comparativ, alte țări europene, deși se confruntă cu provocări sanitare similare, au adoptat strategii diferite. De exemplu, Franța și Germania au un accent mai mare pe consumul intern și pe exportul de produse procesate, în timp ce România se bazează mult pe exportul de animale vii. Această dependență face sectorul ovin românesc mai vulnerabil la restricțiile sanitar-veterinare internaționale. Expertul în zootehnie, dr. ing. Mihai Popescu, de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, a declarat că „este crucial ca România să investească în sisteme de biosecuritate avansate și în modernizarea abatoarelor, pentru a îndeplini standardele UE și a diversifica formele de export, reducând dependența de animalele vii”.

**De ce contează**

Menținerea statutului de cel mai mare exportator de ovine din UE este vitală pentru economia rurală a României, unde oieritul reprezintă o sursă importantă de venit pentru mii de familii. Blocarea exporturilor nu doar că generează pierderi financiare imediate, dar destabilizează întregul lanț valoric, de la producători la transportatori și abatoare. Soluționarea rapidă a crizei sanitar-veterinare și deblocarea exporturilor sunt esențiale pentru a preveni colapsul sectorului, a asigura bunăstarea animalelor și a proteja reputația României pe piețele internaționale. Eforturile actuale de renegociere și de adaptare la normele UE vor influența direct prosperitatea fermierilor români și capacitatea țării de a-și valorifica potențialul agricol.

Pe termen scurt, autoritățile continuă dialogul cu Comisia Europeană pentru a obține cea mai favorabilă cale de urmat pentru sectorul ovin românesc. Este de așteptat ca măsurile de carantină internă să fie reevaluate după perioada de 30 de zile, în funcție de evoluția situației epidemiologice. Pe termen lung, este imperativ ca România să dezvolte un cadru strategic care să îmbine tradiția oieritului cu cerințele moderne de biosecuritate și bunăstare animală impuse de UE. Aceasta ar putea include investiții în infrastructura de colectare și procesare, precum și programe de sprijin pentru fermieri, pentru a asigura conformitatea și a reduce riscurile de apariție a unor noi focare de boli.

Viitorul sectorului ovin depinde de capacitatea de adaptare și de colaborare între autorități și crescători.