Importanța depistării precoce și a inovațiilor medicale
Perspective screeningul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Cancerul de prostată rămâne o problemă majoră de sănătate publică în România și la nivel global, fiind al doilea cel mai frecvent tip de cancer la bărbați, după cel de piele, și a doua cauză principală de deces prin cancer în rândul populației masculine, conform datelor globale din 2023. În acest context, un rol esențial îl joacă depistarea precoce și înțelegerea simptomelor, aspecte subliniate recent de dr. Florentina Bratu, medic primar urolog la Spitalul Clinic SANADOR, în cadrul unor intervenții la DC Medical și DC News.
Dr. Bratu a evidențiat că, deși cancerul de prostată este o afecțiune cu creștere lentă, diagnosticarea tardivă reduce semnificativ șansele de vindecare. „Acestea sunt semnalele de alarmă”, a declarat dr. Bratu, referindu-se la simptomele urinare care ar trebui să trimită bărbații la medic. Printre acestea se numără urinarea frecventă, în special noaptea (nicturia), dificultatea de a iniția sau opri jetul urinar, jet urinar slab sau intermitent, senzația de golire incompletă a vezicii, durere sau senzație de arsură la urinare, prezența sângelui în urină sau spermă, și dureri persistente în zona pelviană, lombară sau în șolduri, care pot indica o boală avansată cu metastaze osoase. Este crucial de menționat că aceste simptome pot fi cauzate și de afecțiuni benigne, cum ar fi hiperplazia benignă de prostată, dar necesită investigații pentru a exclude o patologie malignă.
Potrivit statisticilor europene din 2022, incidența cancerului de prostată în România este în creștere, cu aproximativ 7.000 de cazuri noi diagnosticate anual. Mortalitatea este de asemenea ridicată, în parte din cauza depistării în stadii avansate. Comparativ cu media europeană, unde programele de screening sunt mai extinse, România se confruntă cu o rată mai mare a diagnosticelor tardive. De exemplu, în țări precum Suedia sau Finlanda, unde screeningul cu antigen specific prostatic (PSA) este mai răspândit, proporția cazurilor depistate în stadii incipiente (I și II) depășește 60%, în timp ce în România acest procent este semnificativ mai mic, sub 40%, conform unui raport al Institutului Național de Sănătate Publică din 2021.
Dr. Bratu a subliniat importanța screeningului regulat, în special pentru bărbații cu vârsta de peste 50 de ani sau pentru cei cu istoric familial de cancer de prostată, care ar trebui să înceapă screeningul chiar de la 40-45 de ani. Testul PSA, alături de tușeul rectal, rămân metodele principale de screening. Totuși, dr. Bratu a menționat și progresele în imagistică, precum RMN-ul multiparametric, care oferă o precizie superioară în detectarea leziunilor suspecte și ghidează biopsia, reducând numărul biopsiilor inutile și riscurile asociate. „RMN-ul multiparametric a revoluționat modul în care abordăm diagnosticul, permițând o țintire mult mai precisă a zonelor suspecte”, a explicat medicul urolog.
Pe lângă metodele de diagnostic, există inovații semnificative și în tratamentul cancerului de prostată. În cazurile localizate, opțiunile variază de la supraveghere activă pentru formele cu risc scăzut, la prostatectomie radicală (chirurgicală sau laparoscopică/robotică) și radioterapie. Pentru cazurile avansate, există terapii hormonale noi, chimioterapie și, mai recent, imunoterapie și terapii țintite. Tehnologia robotică, disponibilă și în România la spitale precum SANADOR, permite intervenții chirurgicale minim invazive, cu recuperare mai rapidă și complicații reduse, conform datelor publicate de SANADOR în 2024. Această abordare reprezintă un progres considerabil față de chirurgia deschisă tradițională, oferind pacienților o calitate a vieții postoperatorii îmbunătățită.
Deși ambele surse, DC Medical și DC News, au evidențiat declarațiile dr. Bratu privind simptomele și importanța screeningului, ele au abordat subiectul din perspective ușor diferite. DC Medical s-a concentrat mai mult pe semnele de alarmă și necesitatea consultului medical urgent, în timp ce DC News a adăugat o perspectivă mai amplă asupra noutăților în diagnostic și tratament, inclusiv menționarea tehnologiei robotice. Niciuna dintre surse nu a oferit o comparație detaliată cu statisticile europene sau cu impactul specific al programelor de screening în alte țări, aspecte esențiale pentru a înțelege pe deplin provocările din România.
Un alt aspect important, adesea trecut cu vederea, este rolul stilului de viață în prevenție. Studii epidemiologice din 2020 au sugerat că o dietă bogată în fructe și legume, exercițiile fizice regulate și menținerea unei greutăți sănătoase pot reduce riscul de cancer de prostată. De asemenea, consumul excesiv de carne roșie și produse lactate bogate în grăsimi a fost asociat cu un risc crescut, conform cercetărilor publicate în „Journal of Urology”.
### De ce contează
Înțelegerea simptomelor și importanța screeningului precoce pentru cancerul de prostată sunt vitale pentru bărbații din România. Ignorarea semnelor de alarmă sau amânarea vizitei la medic poate duce la un diagnostic tardiv, când opțiunile de tratament sunt limitate și șansele de vindecare scad dramatic. Noile tehnologii de diagnostic, precum RMN-ul multiparametric, și avansurile în tratament, inclusiv chirurgia robotică, oferă speranță și rezultate îmbunătățite. O conștientizare publică mai mare și accesul la programe de screening eficiente ar putea salva mii de vieți anual și ar reduce povara acestei boli asupra sistemului de sănătate.
În viitor, se așteaptă o extindere a programelor naționale de screening și o mai bună informare a populației. Dezvoltarea unor biomarkeri mai specifici, pe lângă PSA, este de asemenea în studiu pentru a îmbunătăți acuratețea diagnosticului și a reduce numărul biopsiilor inutile. De asemenea, cercetarea continuă în domeniul terapiilor țintite și al imunoterapiei promite noi opțiuni pentru pacienții cu boală avansată. Colaborarea între instituțiile medicale, autoritățile de sănătate publică și asociațiile de pacienți va fi crucială pentru a asigura accesul echitabil la cele mai bune practici de prevenție, diagnostic și tratament.
Rămâne de văzut cum vor fi integrate aceste inovații în sistemul național de sănătate și dacă vor deveni accesibile unui număr cât mai mare de pacienți.