Miliarde de euro, rezultate sub așteptări
Curtea Europeană de Conturi (CEC) desfășoară în această perioadă un audit amplu în mai multe state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, pentru a evalua eficiența rețelei Natura 2000, gradul de protecție al pădurilor primare și seculare și modul în care sunt utilizate fondurile europene destinate conservării naturii. Anunțul acestei verificări de anvergură a fost făcut public de organizația de mediu Agent Green, care a transmis un memoriu tehnic auditorilor europeni. Gabriel Păun, președintele Agent Green, a subliniat importanța auditului, declarând: „Nu este suficient să verificăm dacă fondurile europene au fost cheltuite conform procedurilor. Întrebarea esențială este dacă ele au reușit să protejeze natura. Din păcate, în prea multe cazuri, răspunsul este nu. Dacă după aproape două decenii de finanțare europeană continuăm să pierdem habitate și păduri de valoare excepțională, atunci sistemul trebuie analizat în profunzime.”
Acest audit vine în contextul unor critici persistente din partea societății civile privind managementul ariilor protejate din România și utilizarea fondurilor europene. Agent Green a solicitat Curții Europene de Conturi să depășească simpla verificare a conformității administrative a proiectelor finanțate și să se concentreze pe eficiența reală a investițiilor europene în conservarea biodiversității. Obiectivul este formularea de recomandări concrete care să conducă la o reformă profundă a sistemului de administrare a ariilor naturale protejate din România, conform HotNews.ro și News.ro. Deși România a beneficiat de finanțări semnificative pentru rețeaua Natura 2000 și biodiversitate de la aderarea sa la UE în 2007, degradarea habitatelor continuă nestingherită, inclusiv în situri Natura 2000 și în păduri primare și seculare.
Memoriul tehnic al Agent Green, bazat pe 17 ani de investigații, monitorizare în teren, litigii și rapoarte privind starea ariilor naturale protejate, subliniază că problemele din România nu sunt incidente izolate, ci simptome ale unor deficiențe sistemice. Acestea includ lipsuri în guvernanță, planificare defectuoasă și utilizare ineficientă a fondurilor europene. Documentul, sintetizând concluziile din numeroase rapoarte publicate de ONG în ultimii aproape două decenii, evidențiază deficiențe precum administrarea slabă a rețelei Natura 2000, întârzieri în identificarea și protejarea pădurilor primare și seculare, lipsa standardelor unitare pentru cartarea și monitorizarea habitatelor și speciilor, implementarea deficitară a planurilor de management, suprapuneri instituționale și conflicte de interese. Mai mult, eficiența fondurilor europene este rareori evaluată în funcție de rezultatele ecologice obținute, ci mai degrabă pe baza conformității administrative, potrivit surselor citate de Agent Green.
Contextul european arată că rețeaua Natura 2000, cea mai mare rețea de zone protejate din lume, acoperă aproximativ 18% din suprafața terestră a UE și peste 8% din cea marină. Scopul său este protejarea speciilor și habitatelor de interes comunitar, dar implementarea sa variază semnificativ între statele membre. Conform datelor Eurostat din 2022, cheltuielile totale pentru protecția biodiversității în UE au fost de aproximativ 3,5 miliarde de euro anual, o sumă considerabilă, însă impactul real este adesea dificil de cuantificat. În România, de exemplu, deși au existat programe operaționale cu alocări substanțiale pentru mediu (cum ar fi POIM 2014-2020 cu zeci de milioane de euro pentru biodiversitate), rezultatele ecologice concrete sunt adesea sub așteptări, așa cum reiese din raportările Agent Green. Comparativ, țări precum Germania sau Franța au sisteme de monitorizare și evaluare mult mai robuste, care permit o ajustare rapidă a strategiilor de conservare.
Un aspect critic menționat în memoriul Agent Green este lipsa unei cartări complete și actualizate a pădurilor primare și seculare, esențiale pentru biodiversitatea europeană. Deși legislația europeană, prin Directiva Habitate, impune statelor membre identificarea și protejarea acestor ecosisteme, progresul în România a fost lent. În 2020, doar o parte din pădurile virgine ale României erau incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, iar procesul de extindere și protejare este continuu contestat de interese economice. Această situație contrastează cu angajamentele României, inclusiv cele asumate prin Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, care vizează protejarea strictă a cel puțin 10% din suprafața terestră și marină a UE, inclusiv toate pădurile primare și seculare rămase.
Memoriul transmis Curții Europene de Conturi include și istoricul litigiilor judiciare deschise din cauza exploatărilor forestiere abuzive, care au vizat protejarea pădurilor și a biodiversității din România, demonstrând că problemele nu sunt doar administrative, ci și de aplicare a legii. Aceste acțiuni în justiție, desfășurate în parteneriat cu organizații europene și internaționale, subliniază necesitatea unei reforme radicale în domeniu. Criticile aduse de Agent Green vizează nu doar deficiențele Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ci și ale Romsilva, administratorul majorității pădurilor de stat, pentru modul în care gestionează ariile protejate și aplică planurile de management.
De ce contează
Acest audit al Curții Europene de Conturi este crucial pentru România, deoarece poate forța o reevaluare fundamentală a modului în care țara gestionează resursele naturale și fondurile europene. Eșecul în protejarea biodiversității nu înseamnă doar pierderea unor ecosisteme valoroase, ci și riscul de a pierde finanțări europene viitoare sau de a fi sancționată pentru nerespectarea angajamentelor. Un sistem de management transparent și eficient al ariilor protejate este esențial pentru sănătatea mediului, dar și pentru credibilitatea României la nivel european, având implicații directe asupra calității vieții cetățenilor și dezvoltării durabile a țării.
Concluzie Rezultatele auditului CEC, așteptate în următoarele luni, vor oferi o imagine clară asupra impactului real al finanțărilor europene și al politicilor de conservare în România. Pe baza acestor constatări, Curtea Europeană de Conturi va formula recomandări care ar putea impune schimbări structurale majore în administrarea rețelei Natura 2000 și a pădurilor protejate. Este de așteptat ca autoritățile române, în special Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, să fie presate să elaboreze și să implementeze strategii mai eficiente și transparente, cu accent pe rezultate ecologice măsurabile.
De asemenea, se anticipează o intensificare a dialogului între instituțiile europene, guvernul român și societatea civilă pentru a asigura o mai bună guvernanță în domeniul protecției mediului și o utilizare responsabilă a fondurilor europene în viitor.