Deputatul AUR Eduard Koler critică politicile economice
România se confruntă cu o criză economică profundă, evidențiată de cele mai recente date Eurostat privind comerțul cu amănuntul. Deputatul AUR, Eduard Koler, a avertizat marți, 7 iulie 2026, că țara noastră a înregistrat cea mai mare scădere anuală a comerțului cu amănuntul din Uniunea Europeană, un indicator pe care îl consideră „verdictul dat guvernării” coalițiilor succesive PSD-PNL-USR-UDMR. În opinia sa, această situație nu este un accident, ci o consecință directă a politicilor economice greșite, subliniind că soluția nu constă în noi taxe, ci în reducerea poverii fiscale, sprijinirea producției interne și eliminarea risipei din administrație.
Potrivit comunicatelor deputatului Koler, datele oficiale pentru luna mai 2026 arată o scădere a vânzărilor din retail cu 4% față de aceeași perioadă a anului trecut, în contrast puternic cu media Uniunii Europene, care a înregistrat o creștere de aproape 2%. România se numără printre cele doar trei state membre UE care au înregistrat un recul al comerțului cu amănuntul în această perioadă. Această contracție nu este doar o cifră, ci o realitate dureroasă pentru populație, care se traduce prin achiziții semnificativ mai puține de alimente, bunuri de strictă necesitate și chiar carburanți. Scăderea simultană pe toate aceste paliere indică o prăbușire accelerată a puterii de cumpărare a românilor.
Eduard Koler a subliniat că această diminuare a consumului nu este rezultatul unei schimbări subite de comportament al românilor, care nu au devenit peste noapte mai economi. Dimpotrivă, veniturile le sunt erodate constant de inflație, taxele și impozitele au crescut, iar incertitudinea economică generalizată îi determină să amâne orice cheltuială considerată nenecesară. Consumul, fiind unul dintre motoarele principale ale economiei românești, atunci când încetinește, generează efecte în lanț: magazinele vând mai puțin, producătorii primesc mai puține comenzi, investițiile sunt amânate, iar locurile de muncă devin vulnerabile. În cele din urmă, chiar și statul încasează mai puțin, deoarece nu poate colecta taxe dintr-o economie aflată în stagnare.
Critica deputatului AUR se adresează direct strategiei actualei puteri legislative și executive. În loc să implementeze măsuri de austeritate la nivelul aparatului bugetar, considerat supradimensionat, și să creeze un climat de stabilitate pentru mediul privat de afaceri, guvernanții ar fi ales calea „cea mai simplă și nocivă”: majorările de taxe și impozite, aruncate pe umerii cetățenilor de rând și ai antreprenorilor români. Această abordare este în contradicție cu principiile economice de stimulare a cererii și ofertei, care ar fi putut atenua efectele negative ale inflației.
Rezultatele acestei politici sunt evidente în cifrele cumulate: în primele cinci luni ale anului 2026, comerțul cu amănuntul a continuat să se contracte, înregistrând un recul de peste 5% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform declarațiilor lui Koler. Cele mai mari scăderi au fost observate la produsele nealimentare, dar diminuări semnificative au fost înregistrate și la alimente și carburanți. Această tendință arată că dificultățile economice nu mai afectează doar anumite categorii sociale, ci întreaga economie, semnalând o problemă sistemică și nu una punctuală.
Contextul european arată că majoritatea statelor membre au reușit să mențină sau chiar să crească volumul comerțului cu amănuntul în 2026, indicând o reziliență economică superioară față de România. De exemplu, conform datelor Eurostat din mai 2026, media UE a crescut cu aproape 2%, în timp ce țări precum Irlanda și Spania au înregistrat creșteri notabile, beneficiind de politici fiscale mai stabile și de o gestionare mai eficientă a inflației. Contrastul este izbitor, plasând România într-o poziție de izolare negativă la nivel comunitar.
Pentru a inversa această tendință, deputatul AUR propune o serie de măsuri urgente: stabilitate și predictibilitate fiscală, reducerea poverii asupra muncii și investițiilor, introducerea taxării inverse a TVA pentru simplificarea fiscalității și îmbunătățirea lichidității companiilor, stimularea producției românești și eliminarea risipei din aparatul de stat. Aceste propuneri vizează crearea unui mediu economic mai favorabil pentru afaceri și consumatori, în loc să se bazeze pe măsuri de austeritate care, în viziunea sa, au exacerbat problemele existente.
Semnalul transmis de economie este unul de o gravitate extremă, consideră deputatul, însă este ignorat de liderii politici de la Palatul Victoria. Scăderea masivă a volumului de cumpărături nu reprezintă doar o simplă problemă de retail, ci este oglinda distrugerii încrederii populației în viitorul economic al țării, subminat de deciziile greșite din ultimii ani. Această lipsă de încredere, combinată cu inflația și taxele crescute, creează un cerc vicios care alimentează stagnarea economică și reduce perspectivele de redresare.
De ce contează
Această situație este crucială pentru fiecare cetățean român, deoarece scăderea puterii de cumpărare afectează direct calitatea vieții. Familiile trebuie să facă sacrificii la bunuri esențiale, iar incertitudinea economică descurajează investițiile și crearea de noi locuri de muncă. Pe termen lung, o economie aflată în stagnare reduce veniturile statului, limitând capacitatea acestuia de a finanța servicii publice esențiale precum sănătatea și educația. Este un semnal de alarmă pentru necesitatea unor reforme economice profunde și a unei strategii coerente de dezvoltare, care să pună accent pe bunăstarea cetățenilor și pe stabilitatea mediului de afaceri.
În concluzie, avertismentul deputatului Eduard Koler subliniază o realitate economică îngrijorătoare, confirmată de datele europene. Rămâne de văzut dacă actuala guvernare va lua în considerare aceste semnale de alarmă și va ajusta politicile economice pentru a evita o deteriorare și mai accentuată a situației. Presiunea asupra puterii de cumpărare a românilor și asupra mediului de afaceri este în creștere, iar soluțiile propuse de opoziție, centrate pe reducerea taxelor și stimularea producției interne, ar putea reprezenta o alternativă la abordarea actuală.
Viitorul economic al României depinde de capacitatea de adaptare a decidenților politici la aceste provocări complexe și de implementarea unor măsuri eficiente care să restabilească încrederea și să stimuleze creșterea economică.