CNAS susține că a remediat situația plăților
România, dată reprezintă subiectul principal al acestui articol. Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza întârzierilor constante în efectuarea plăților către farmacii pentru medicamentele compensate și gratuite. Această decizie, anunțată recent, vine în urma unei sesizări formulate în aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat nerespectarea termenelor legale de plată de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în perioada anterioară. Potrivit Comisiei Europene, întârzierile de plată ale instituțiilor publice din România contravin Directivei 2011/7/UE privind combaterea întârzierilor de plată în tranzacțiile comerciale, care impune termene stricte pentru achitarea facturilor.
În replică, CNAS a emis marți, 7 iulie 2026, un comunicat de presă prin care susține că, la data de 8 iulie 2026, se află la zi cu plățile pentru medicamente. Instituția precizează că a achitat integral medicamentele aferente consumului lunii martie și că are ca țintă achitarea consumului lunii aprilie până la sfârșitul lunii iulie. CNAS a menționat că dispune de fonduri pentru aproximativ 63% din consumul lunii aprilie și a solicitat Ministerului Finanțelor restul de aproximativ 827 milioane lei pentru a acoperi integral obligațiile către farmacii în termenul legal. Această situație istorică, invocată de Comisia Europeană, nu ar mai reflecta realitatea actuală, conform CNAS, care afirmă că în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026 a reușit să elimine întârzierile și să efectueze plățile în termen, chiar achitând în decembrie 2025 o parte din plățile aferente lunii ianuarie 2026.
Consumul mediu lunar de medicamente în România este de aproximativ 2,4 miliarde lei, reprezentând aproape 40% din totalul cheltuielilor lunare ale Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru servicii medicale și medicamente, fără a include concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Această sumă considerabilă subliniază presiunea financiară asupra sistemului. CNAS a subliniat că problema actuală nu provine din lipsa fondurilor sau insuficiența prevederilor bugetare, ci din constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat, care limitează plățile la creditele bugetare lunare aprobate de Ministerul Finanțelor. Din acest motiv, CNAS a solicitat Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului FNUASS de la acest mecanism, având în vedere natura esențială a serviciilor medicale și a medicamentelor, care au termene legale clare de plată.
Reprezentanții CNAS au evidențiat că anul 2026 este primul an din ultimele două decenii în care bugetul FNUASS este construit pe baze echilibrate, ceea ce ar trebui să permită efectuarea plăților la termen, cu condiția ca resursele colectate în fond să fie puse la dispoziția CNAS în timp util. Această problemă a întârzierilor de plată nu este unică României, multe state membre UE confruntându-se cu dificultăți similare în gestionarea fluxurilor financiare în sănătate. Cu toate acestea, Directiva 2011/7/UE impune un cadru clar, iar nerespectarea sa atrage sancțiuni, subliniind importanța predictibilității financiare pentru furnizorii de servicii medicale.
În ultimii trei ani, consumul de medicamente a crescut cu aproximativ 5 miliarde lei anual, o evoluție determinată, conform CNAS, de accesul tot mai larg la terapii inovatoare. Aceste terapii, deși aduc beneficii semnificative pacienților, implică și costuri semnificativ mai ridicate. În contrast, principala sursă de finanțare a FNUASS, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), a rămas la nivelul de 10%, iar ritmul de creștere al veniturilor nu poate susține pe termen mediu și lung dinamica cheltuielilor cu medicamentele. Această discrepanță financiară creează o presiune constantă asupra bugetului sănătății și necesită soluții structurale.
În acest context, CNAS a susținut constant necesitatea unei reforme profunde a legislației privind stabilirea prețurilor și rambursarea medicamentelor. Instituția consideră că România are nevoie de o legislație modernă, armonizată cu modelele europene, care să permită un proces transparent și eficient de stabilire a prețurilor, evaluare și includere a medicamentelor pe lista celor compensate și rambursate, precum și negocieri reale și flexibile. Scopul este ca pacienții români să beneficieze de terapiile inovatoare în același timp cu pacienții din țări precum Germania, Franța sau Israel, care au dezvoltat mecanisme performante de pricing și rambursare. În ultimele luni, CNAS a inițiat un dialog instituțional cu producătorii de medicamente, primind un feedback pozitiv, și beneficiază de sprijinul și expertiza Băncii Mondiale pentru dezvoltarea unor noi mecanisme de finanțare și implementarea unor modele de achiziții centralizate pentru anumite categorii de medicamente cu volume mari de utilizare, urmând exemple de bună practică europene.
De ce contează
Decizia Comisiei Europene de a trimite România în fața CJUE subliniază o problemă sistemică legată de predictibilitatea plăților în sistemul de sănătate. Întârzierile afectează direct farmaciile, punându-le în dificultate financiară și putând, pe termen lung, să le compromită capacitatea de a asigura stocuri suficiente de medicamente. Pentru pacienți, acest lucru se traduce printr-un risc potențial de acces limitat la tratamente esențiale. Situația scoate în evidență necesitatea urgentă a unei reforme legislative și administrative care să asigure stabilitatea financiară și un flux optim de medicamente, aliniind România la standardele europene de plată și acces la inovație medicală.
Pe termen scurt, CNAS trebuie să demonstreze că poate menține ritmul plăților la zi și să convingă Ministerul Finanțelor să adapteze mecanismele bugetare pentru FNUASS. Pe termen lung, colaborarea dintre CNAS, Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, organizațiile de pacienți, producătorii de medicamente și partenerii internaționali este crucială pentru construirea unei legislații moderne și sustenabile privind prețurile și rambursarea medicamentelor. Această reformă ar trebui să asigure accesul rapid și continuu al pacienților la tratamente inovatoare și să prevină apariția unor situații similare în viitor.
Rămâne de văzut cum va evolua dialogul cu Comisia Europeană și ce măsuri concrete vor fi implementate pentru a asigura respectarea Directivei UE și o funcționare eficientă a sistemului farmaceutic românesc.