Sancțiune record după instituirea măsurilor asigurătorii
Asociația „Dumbrava Dumnezeu poartă de grijă”, prin intermediul căreia funcționau centrele ilegale ale lui Viorel Pașca din Bihor, a fost sancționată de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bihor cu o amendă record de 1 milion de lei (aproximativ 200.000 de euro), potrivit avocatului Răzvan Doseanu, care îl reprezintă pe Viorel Pașca. Sancțiunea, aplicată conform unui proces-verbal datat 1 iulie 2026, vine după ce procurorii DIICOT au instituit măsuri asigurătorii în dosarul penal, sechestrând bunuri și poprind conturile bancare ale lui Pașca, familiei și colaboratorilor săi.
Avocatul Doseanu a făcut public documentul ce atestă amenda, subliniind că această măsură este impusă într-un context în care „lui Viorel Paşca, familiei si colaboratorilor li s-au luat toţi banii cash, li s-au sechestrat toate bunurile mobile si imobile şi li s-au poprit toate conturile bancare în cadrul dosarului penal”, conform unei postări pe Facebook citate de News.ro. Amenda vizează aspecte legate de nerespectarea legislației muncii în cadrul asociației care opera aceste centre, fără a deține licențele necesare pentru servicii sociale sau medicale.
Procurorii DIICOT investighează grupul condus de Viorel Teodor Pașca, soția sa și cei trei fii, pentru trafic de persoane și exploatarea vulnerabilității. Rețeaua ar fi fost constituită în cursul anului 2020 și funcționa sub paravanul asociației prezentate ca o organizație umanitară. Victimele erau recrutate direct din spitale, unități medicale sau Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC-uri) din întreaga țară, profitând de lipsa locurilor în sistemul de stat. Odată ajunși în locațiile din Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel, beneficiarilor li se confiscau actele de identitate, telefoanele mobile și cardurile bancare, fiind izolați de familii și de lumea exterioară, conform acuzațiilor DIICOT.
Scopul principal al grupării era încasarea sistematică a veniturilor victimelor – pensii de limită de vârstă sau de handicap, indemnizații de însoțitor – și a donațiilor obținute prin campanii emoționante pe platforme de socializare. În urma perchezițiilor, au fost identificate 409 persoane cazate în 18 imobile. Anchetatorii estimează că, din 2006, peste 3.300 de persoane au fost „găzduite” în aceste centre, dintre care aproximativ 1.020 au decedat și au fost îngropate în cimitirul localității. Aceste cifre alarmante subliniază amploarea și gravitatea fenomenului de exploatare.
Deși Viorel Pașca și celelalte persoane implicate în dosar sunt cercetate sub control judiciar, procurorii DIICOT au contestat această măsură preventivă. Ei susțin că argumentele folosite de magistratul care a decis cercetarea în stare de libertate ar fi contradictorii și nu ar fi trebuit să conducă la cele mai blânde măsuri. Potrivit motivării contestației depuse de DIICOT, argumentul privind responsabilitatea instituțiilor statului nu ar trebui să înlăture suspiciunea faptelor anchetate și nici să diminueze gravitatea acestora, ci, cel mult, să confirme mecanismul infracțional derulat de gruparea Pașca. Această abordare a procurorilor indică o discordanță între evaluarea inițială a instanței și perspectiva acuzării privind severitatea faptelor și necesitatea unor măsuri preventive mai stricte.
Cazul Pașca este similar cu alte scandaluri recente legate de azilele de bătrâni din România, cum ar fi cele din Ilfov, care au scos la iveală deficiențe sistemice în supravegherea și licențierea centrelor de îngrijire socială. În 2023, o serie de percheziții în azilele din Voluntari și Afumați au relevat condiții inumane și abuzuri, ducând la demisia mai multor oficiali guvernamentali și la elaborarea unei legislații mai stricte în domeniu. Cu toate acestea, cazul Bihor arată că problema persistă și că, în ciuda eforturilor de reglementare, există încă rețele care operează în afara legii, profitând de vulnerabilitatea persoanelor și de lacunele din sistem.
Impactul asupra comunității locale din Bihor este profund, nu doar prin numărul mare de victime, ci și prin modul în care încrederea în instituțiile sociale a fost erodată. Localitățile mici precum Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel, unde au funcționat aceste centre, sunt acum asociate cu un scandal de anvergură națională, afectând percepția publică și coeziunea socială. Pe plan european, România a fost adesea criticată pentru deficiențele din sistemul de asistență socială, iar cazuri precum cel al azilelor ilegale din Bihor nu fac decât să accentueze imaginea unei țări care încă se confruntă cu probleme serioase în respectarea drepturilor omului și a standardelor de îngrijire pentru persoanele vulnerabile. Comparativ cu statele vest-europene, unde sistemele de licențiere și monitorizare sunt mult mai riguroase, România are un drum lung de parcurs pentru a asigura o protecție adecvată.
**De ce contează** Acest caz contează deoarece scoate la lumină persistența rețelelor de exploatare a persoanelor vulnerabile, în ciuda eforturilor de reglementare post-scandalurile azilelor din 2023. Amenda record aplicată Asociației Dumbrava demonstrează eșecul instituțiilor de a preveni și monitoriza astfel de activități pe o perioadă extinsă, cu consecințe tragice pentru mii de vieți. Faptul că victimele erau racolate direct din instituții de stat subliniază o complicitate sau o neglijență sistemică, punând sub semnul întrebării eficiența Direcțiilor Sociale și a spitalelor în protejarea cetățenilor. Acest caz amplifică presiunea asupra autorităților pentru a implementa reforme reale și a asigura că astfel de atrocități nu se vor mai repeta.
Pe viitor, rămâne de văzut dacă decizia instanței privind controlul judiciar va fi menținută sau modificată în urma contestației DIICOT, un aspect crucial pentru stabilirea responsabilităților. De asemenea, se impune o analiză aprofundată a modului în care Asociația Dumbrava a putut opera ilegal timp de ani de zile, atrăgând victime din spitale și DGASPC-uri din întreaga țară. Autoritățile sunt chemate să intensifice controalele și să îmbunătățească mecanismele de licențiere și monitorizare a centrelor sociale și medicale, pentru a preveni reapariția unor astfel de situații.
Societatea civilă și mass-media vor continua să joace un rol esențial în semnalarea abuzurilor și în menținerea presiunii asupra instituțiilor pentru o aplicare riguroasă a legii și o protecție eficientă a persoanelor vârstnice și cu dizabilități.