O nouă decizie vizează programul global de detenție ilegală
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat marți, 7 iulie 2026, o nouă condamnare de răsunet împotriva Lituaniei, stat găsit complice în programul închisorilor secrete operate de Agenția Centrală de Informații (CIA) a Statelor Unite. Decizia vizează detenția ilegală a lui Abd al-Rahim Hussein Muhammad al-Nashiri, un saudit membru al al-Qaida, care a fost ținut în secret pe teritoriul lituanian între 2005 și 2006, înainte de a fi transferat la celebra bază americană de la Guantanamo, conform relatărilor AFP și EFE.
Această condamnare nu este singulară. CEDO a emis deja verdicte similare împotriva Poloniei și României, confirmând implicarea mai multor state europene în rețeaua clandestină de centre de detenție ale CIA. Al-Nashiri a reclamat oficial că a fost privat de libertate în secret timp de cinci luni într-un centru lituanian, unde susține că a fost supus torturii și tratamentelor inumane. Această strategie a Washingtonului urmărea interogarea suspecților de terorism în afara teritoriului SUA, pentru a ocoli obligațiile stricte impuse de legislația americană privind drepturile omului.
Statele Unite îl acuză pe Al-Nashiri de implicare directă în atacurile cu bombă din anul 2000 împotriva navei militare americane USS Cole și a petrolierului francez MV Limburg, ambele în portul Aden din Yemen. Pentru aceste fapte, teroristul riscă pedeapsa capitală, procesul său pe teritoriu american fiind programat să aibă loc chiar în cursul acestui an. Capturat în Dubai în octombrie 2002, Al-Nashiri a trecut printr-un periplu demn de un thriller geopolitic, fiind deținut succesiv în centre secrete ale CIA din Polonia și România, înainte de a ajunge în Lituania și, în final, la Guantanamo în septembrie 2006.
Plângerea oficială împotriva Lituaniei a fost depusă de Al-Nashiri pe 20 iunie 2022. El a acuzat autoritățile de la Vilnius că au permis serviciilor secrete americane să-l țină închis în izolare totală, supunându-l la torturi și abuzuri fizice și psihologice. Mai mult, a reclamat că transferul său ulterior l-a expus riscului unui proces inechitabil și condamnării la moarte. Magistrații de la Strasbourg au analizat probele și au dat o sentință fără echivoc, estimând că este „dovedit că autorităţile lituaniene au găzduit un centru secret de detenţie al CIA pe teritoriul lor de pe 17 sau 18 februarie 2005 până pe 25 martie 2006 şi că Al Nashiri a fost deţinut acolo în secret”.
Hotărârea CEDO subliniază complicitatea statului lituanian în acest mecanism global de detenție ilegală: „În plus, autorităţile (lituaniene) trebuie să fi avut cunoştinţă de activităţile CIA pe teritoriul lor şi să fi fost nevoie de colaborarea lor în programul de detenţie secretă, expunându-l astfel pe Al Nashiri riscului grav de a suferi un tratament contrar drepturilor garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”. Aceasta înseamnă că Lituania a încălcat grav drepturile fundamentale ale deținutului, inclusiv prin interzicerea contactului cu familia și facilitarea transferului său ilegal către autoritățile americane, în ciuda riscurilor evidente de tratament abuziv. Ca urmare, CEDO a dispus ca statul lituanian să îi achite lui Al-Nashiri 30.000 de euro cu titlu de daune morale și 10.000 de euro pentru cheltuielile de judecată.
Este important de menționat că CEDO a decis să nu se pronunțe pe alte capete de acuzare legate de arestarea arbitrară și relele tratamente, considerând că această componentă a fost deja analizată în 2022 de către Grupul de lucru al ONU privind detenția arbitrară. Această distincție relevă o coordonare între organismele internaționale în evaluarea abuzurilor, dar și o delimitare a competențelor, unde CEDO se concentrează pe încălcările Convenției Europene a Drepturilor Omului, în timp ce organismele ONU pot aborda aspecte mai largi ale detenției.
Lituania se află în vizorul CEDO încă din anul 2014, când a fost deschisă o investigație preliminară privind programul închisorilor CIA. Țara a mai încasat o condamnare similară în trecut, în cazul lui Al-Abidin Husayn, cunoscut ca Abu Zubaydah, unul dintre locotenenții fostului lider al-Qaida, Osama Bin Laden, suspectat de implicare în organizarea atentatelor de la 11 septembrie 2001. Acest istoric subliniază un tipar de implicare a statelor est-europene în facilitarea operațiunilor CIA post-11 septembrie, o perioadă marcată de o intensificare globală a eforturilor antiteroriste, adesea în detrimentul respectării drepturilor omului. Condamnările repetate ale CEDO arată că niciun stat membru al Consiliului Europei nu este deasupra legii internaționale, indiferent de presiunile geopolitice.
Contextul european al acestor condamnări este crucial. Polonia a fost condamnată în 2014 pentru găzduirea unei închisori secrete CIA, iar România a primit o condamnare similară în 2018. Ambele cazuri au vizat detenția și tortura unor suspecți de terorism. Aceste verdicte ale CEDO trimit un mesaj clar despre responsabilitatea statelor gazdă în asigurarea respectării drepturilor omului, chiar și în contextul cooperării cu servicii secrete străine. Ele demonstrează că principiile Convenției Europene a Drepturilor Omului prevalează, iar suveranitatea națională nu poate fi un pretext pentru abuzuri.
Potrivit unui raport al Senatului SUA din 2014, aproximativ 119 persoane au fost deținute în programul CIA de detenție și interogare, dintre care cel puțin 39 au fost supuse unor