Continuitate guvernamentală după demisia lui Alexandru Munteanu
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a desemnat marți, 7 iulie 2026, pe viceprim-ministrul Eugeniu Osmochescu, deținător al portofoliului de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, în funcția de prim-ministru interimar. Decizia a fost anunțată de agenția de știri Moldpres, citată de Agerpres, și vine în urma demisiei neașteptate a fostului premier Alexandru Munteanu, după doar opt luni de mandat. Osmochescu va prelua atribuțiile de șef al guvernului începând de miercuri, 8 iulie, și le va exercita până la formarea unui nou executiv.
Alexandru Munteanu și-a exprimat încrederea în capacitatea lui Osmochescu de a asigura continuitatea activității Guvernului, declarând: „Îi mulțumesc că a acceptat această responsabilitate și îi doresc mult succes în această misiune. Am toată încrederea că va asigura continuitatea activității Guvernului cu responsabilitate.” La rândul său, Eugeniu Osmochescu a mulțumit pentru încrederea acordată, subliniind că a acceptat această responsabilitate „cu onoare și deplină seriozitate”. Potrivit declarației sale, prioritatea în această perioadă va fi „asigurarea continuității activității Guvernului, menținerea stabilității instituționale și promovarea deciziilor necesare în interesul cetățenilor Republicii Moldova”.
Conform Constituției Republicii Moldova, demisia prim-ministrului atrage demisia întregului guvern. Pe durata interimatului, executivul îndeplinește doar funcțiile de administrare a treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii unui nou cabinet. În această săptămână, președinta Sandu va iniția consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Ulterior, candidatul desemnat va trebui să prezinte în Parlament programul de activitate și lista viitorului Cabinet de miniștri pentru a obține votul de încredere. De notat este că Partidul Socialiștilor și Partidul Mișcarea Alternativă Națională au anunțat deja că nu vor participa la aceste consultări, o decizie care ar putea complica procesul de formare a noului guvern.
Eugeniu Osmochescu aduce o vastă experiență în administrația publică și în dezvoltarea economică. Potrivit CV-ului său și informațiilor detaliate de tv8.md, el deține o experiență de peste 25 de ani în elaborarea și implementarea politicilor publice și a strategiilor de dezvoltare economică, fiind recunoscut la nivel internațional în domenii precum dezvoltarea durabilă, atragerea investițiilor și reforma de reglementare. Activitatea sa s-a concentrat pe consolidarea competitivității economice, promovarea guvernanței corporative, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și integrarea principiilor economiei verzi și digitale.
Un aspect notabil al carierei sale este implicarea în cadrul Grupului Băncii Mondiale, unde, din 2009 până în 2025, a coordonat programe complexe de reformă economică în peste nouă țări din Europa de Est și Asia Centrală, inclusiv România, generând, potrivit surselor sale de pe LinkedIn, economii de circa 300 de milioane de dolari și contribuind la crearea sau menținerea a aproximativ 15.000 de locuri de muncă. A condus, de asemenea, programe de digitalizare în Serbia, Kosovo și Republica Moldova. Anterior, între 1998 și 2003, a activat ca avocat senior la BearingPoint, o companie americană de consultanță în management, unde a contribuit la elaborarea Codului Fiscal al Republicii Moldova și la ajustarea legislației conexe. De asemenea, a jucat un rol esențial în modernizarea cadrului legislativ privind zonele economice speciale, inclusiv la crearea primei zone economice speciale și a primului port liber al Republicii Moldova de pe Dunăre, în cadrul programului BIZPRO finanțat de USAID între 2004 și 2006.
Osmochescu este doctor în Drept Internațional la Universitatea de Stat din Moldova (2005) și deține un Master în Drept Comparat și Drept European de la Universitatea Maastricht, Olanda (1997). În perioada 2024-2025, a urmat un program în domeniul sustenabilității în afaceri la Institute of Sustainability Studies din Dublin. Pe lângă activitatea profesională, a fost profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova între 1994 și 2008, predând cursuri de Drept internațional public, Drepturile omului și Dreptul UE. A fondat și coordonat Secția Refugiați în cadrul Clinicii Juridice a USM, în colaborare cu UNHCR, și a fost președinte al Consiliului Refugiaților din Republica Moldova. Vorbește fluent română, engleză, rusă și franceză.
Experiența sa internațională și academică îl poziționează ca un tehnocrat cu o înțelegere profundă a reformelor economice și a integrării europene, aspecte cruciale pentru Republica Moldova. Nominalizarea sa ca premier interimar sugerează o dorință de stabilitate și continuitate în implementarea politicilor guvernamentale, mai ales în contextul aspirațiilor de aderare la Uniunea Europeană. Această numire, deși provizorie, este menită să asigure o tranziție lină și să evite blocaje instituționale, permițând Guvernului să funcționeze în parametrii minimi necesari.
De ce contează
Nominalizarea lui Eugeniu Osmochescu ca prim-ministru interimar este crucială pentru menținerea stabilității politice și economice a Republicii Moldova într-o perioadă de incertitudine. Experiența sa vastă în reforme economice și digitalizare, inclusiv în cadrul Băncii Mondiale, îi conferă credibilitate și capacitatea de a gestiona eficient treburile publice până la formarea unui nou cabinet. Această continuitate este vitală pentru cetățeni, asigurând că serviciile esențiale și procesele administrative nu sunt perturbate, și pentru partenerii internaționali, semnalând angajamentul Chișinăului față de stabilitate și reforme, în special în contextul parcursului european.
Ce urmează? Următorul pas esențial este seria de consultări pe care președinta Maia Sandu le va avea cu fracțiunile parlamentare pentru a identifica un candidat la funcția de prim-ministru. Provocarea majoră va fi obținerea sprijinului parlamentar necesar pentru formarea unui nou guvern, având în vedere că Partidul Socialiștilor și Partidul Mișcarea Alternativă Națională au refuzat deja participarea la consultări. Eșecul de a forma un guvern stabil în termenii constituționali ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate, o perspectivă ce ar putea introduce o nouă rundă de instabilitate politică și ar putea întârzia implementarea reformelor necesare pentru parcursul european al Republicii Moldova.
Prin urmare, presiunea este mare pe președinție și pe partidele pro-europene de a găsi rapid o soluție viabilă.