Noi detalii despre circuitul decizional al vaccinurilor anti-COVID
Voiculescu, publicarea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Vlad Voiculescu, europarlamentar USR și fost ministru al Sănătății, a declarat că documentele privind primele achiziții de vaccinuri COVID-19, obținute de la Secretariatul General al Guvernului (SGG) și publicate de G4 Media, demonstrează că ministrul Sănătății a fost complet exclus din circuitul informațional și decizional. Potrivit lui Voiculescu, aceste acte, făcute publice după mai bine de cinci ani, arată "simplu și clar" lanțul de decizie, pe care îl descrie ca fiind "o afacere strict PNL-MApN", conform G4 Media și Stiripesurse.ro.
Voiculescu susține că procesul decizional a implicat direct pe colonelul Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), care îi propunea prim-ministrului de atunci, Florin Cîțu, să "analizeze oportunitatea achiziției" de vaccinuri. Ulterior, Cîțu aproba aceste solicitări cu rezoluția "De acord", iar decizia era implementată de colonelul Gheorghiță prin subordonații săi din cadrul MApN. Un exemplu citat este nota din 11 ianuarie 2021, transmisă de Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu (președinte și vicepreședinte CNCAV) către premierul Cîțu, referitoare la achiziția suplimentară de vaccinuri. Premierul a semnat și aprobat notele, iar SGG a transmis decizia către CNCAV pentru implementare, printr-un angajat MApN, consilier științific în CNCAV și onorific al domnului Baciu. "Acesta a fost lanțul de decizie. Așa s-a născut obligația României de a cumpăra acele vaccinuri", a explicat Vlad Voiculescu.
Fostul ministru al Sănătății subliniază că a fost exclus din acest circuit informațional și decizional în perioada mandatului său. El acuză că "au crezut că vor fi eroi, supermanii care au biruit pandemia". Voiculescu a adăugat că, atunci când contractele semnate cu obligații clare trebuiau implementate și vaccinurile să sosească, i s-a cerut să semneze, dar a refuzat, deoarece nu fusese informat. Ulterior, a adus problema în ședința de guvern prin memorandumuri, moment în care guvernul a aflat despre deciziile luate de Cîțu cu două luni înainte. Această situație a avut loc la mijlocul lunii martie 2021 (10.03), în timp ce decizia fusese luată pe 11 ianuarie 2021 și devenise o obligație certă pentru România la mijlocul lunii februarie 2021. Voiculescu a solicitat în mod repetat, în ultimii cinci ani, publicarea înregistrărilor sau măcar a stenogramelor acelor ședințe de guvern, pentru a clarifica circumstanțele.
Pe de altă parte, Florin Cîțu, fost prim-ministru, a reacționat pe Facebook, contrazicând afirmațiile lui Voiculescu. Cîțu susține că "decizia pentru achiziția de medicamente este și a fost întotdeauna la Ministerul Sănătății" și că procedura "nu s-a schimbat niciodată". El a adăugat că "contractele au fost trimise doar la Ministerul Sănătății. Niciodată la premier sau la cabinetul premierului". Această divergență de opinii subliniază lipsa de transparență și comunicare din acea perioadă critică, cu acuzații reciproce între foști oficiali guvernamentali. Ambele părți, Vlad Voiculescu și Florin Cîțu, alături de Ioana Mihăilă și Andrei Baciu, sunt urmăriți penal în dosarul privind achiziția de vaccinuri Pfizer, un dosar care riscă să ducă la executarea silită a statului român, conform Stiripesurse.ro.
Contextul general al achizițiilor de vaccinuri în România, precum și în Uniunea Europeană, a fost marcat de urgența sanitară și de presiunea de a asigura doze suficiente pentru populație. Comisia Europeană a negociat contractele-cadru cu producătorii, iar statele membre, inclusiv România, au avut apoi posibilitatea de a comanda doze suplimentare în baza acestor acorduri. Totuși, specificul procesului decizional intern al României, așa cum este descris de Voiculescu, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurilor și rolul fiecărei instituții. La nivel european, în 2021, România a comandat, prin decizii interne, un număr semnificativ de doze de vaccinuri, depășind necesarul estimat, ceea ce a generat ulterior costuri suplimentare și discuții despre risipa de fonduri publice. Spre exemplu, conform datelor publicate de Ministerul Sănătății în 2022, România a avut un surplus de peste 30 de milioane de doze de vaccin, multe dintre ele ajungând la termen de expirare.
Comparativ cu alte state membre UE, România s-a confruntat cu o rată de vaccinare relativ scăzută, în ciuda numărului mare de doze achiziționate. Această situație a amplificat criticile legate de strategia de achiziție și de gestionarea stocurilor. De exemplu, în timp ce țări precum Portugalia sau Danemarca au reușit să își vaccineze o mare parte din populație cu un număr mai mic de doze per capita, România a acumulat un stoc considerabil, care a generat ulterior probleme logistice și financiare. Impactul local al acestor decizii s-a resimțit prin blocarea unor sume importante de bani în stocuri de vaccinuri neutilizate și prin presiunea asupra bugetului de stat, având în vedere că producătorii, precum Pfizer, au început să solicite plata integrală a dozelor comandate, chiar dacă acestea nu au fost recepționate sau utilizate.
De ce contează
Publicarea acestor documente și acuzațiile care derivă din ele sunt cruciale pentru clarificarea responsabilităților în gestionarea pandemiei și a fondurilor publice. Transparența procesului decizional este esențială pentru restabilirea încrederii publicului în instituții și pentru prevenirea unor situații similare pe viitor. Implicațiile financiare ale achizițiilor de vaccinuri, evaluate la sute de milioane de euro, afectează direct bugetul de stat și, implicit, alte sectoare esențiale precum sănătatea și educația. Clarificarea lanțului de decizie poate oferi lecții importante pentru gestionarea crizelor viitoare și pentru consolidarea unui cadru legal și procedural mai robust.
Situația actuală, în care statul român riscă executarea silită pentru neplata unor doze de vaccinuri, subliniază urgența de a elucida faptele. Urmărirea penală a foștilor oficiali guvernamentali indică o posibilă încălcare a legii și necesită o investigație amănunțită. În lipsa publicării stenogramelor ședințelor de guvern solicitate de Voiculescu, persistența incertitudinilor va continua să alimenteze speculațiile. Este de așteptat ca acest dosar să genereze noi dezvăluiri și să aibă un impact semnificativ asupra clasei politice românești, forțând o mai mare rigoare în gestionarea crizelor.
Rezultatele anchetei vor fi cruciale pentru stabilirea responsabilităților și pentru a asigura că astfel de erori, sau posibile abuzuri, nu se vor repeta.