Tensiuni transatlantice și măsuri de securitate controversate
Summitul NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026, se desfășoară într-un climat de tensiuni transatlantice persistente și pregătiri controversate din partea țării gazdă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri, la Berlin, că reuniunea va demonstra angajamentul europenilor de a crește cheltuielile pentru apărare, cu scopul de a descuraja Rusia. Se anticipează semnarea unor contracte de armament în valoare de zeci de miliarde de dolari, subliniind eforturile de transformare a cheltuielilor suplimentare în capacități operaționale și extinderea industriilor de apărare.
Liderii alianței sunt așteptați să se angajeze, de asemenea, la continuarea finanțării armamentului pentru Ucraina, în contextul invaziei ruse. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la un dineu oferit de președintele turc Tayyip Erdogan și va avea discuții bilaterale cu președintele american Donald Trump. Oficialii europeni speră că relațiile solide ale lui Trump cu Erdogan și Rutte vor asigura un summit fără incidente, în ciuda resentimentelor transatlantice legate de războiul din Iran și a criticilor frecvente ale președintelui SUA la adresa NATO. Rutte și alți lideri NATO au insistat că alianța contribuie la propria securitate a Statelor Unite, iar europenii răspund apelurilor lui Trump de a investi mai mult în apărare.
Mark Rutte a precizat luna trecută că membrii europeni ai NATO și Canada au cheltuit în 2025 cu 90 de miliarde de dolari mai mult pentru apărare decât în anul precedent, ajungând la un total de peste 570 de miliarde de dolari. La summitul anterior de la Haga, liderii NATO au convenit să aloce 3,5% din PIB pentru elemente esențiale de apărare, precum armament și trupe, până în 2035, o creștere față de obiectivul anterior de 2%. De asemenea, s-a agreat investiția a încă 1,5% din PIB în investiții mai ample legate de apărare, cum ar fi consolidarea securității cibernetice. Aceste cifre demonstrează o tendință clară de creștere a angajamentului financiar al membrilor europeni, răspunzând presiunilor americane, dar și contextului geopolitic actual.
Cu toate acestea, ultimele 12 luni au pus alianța la grea încercare. Un diplomat european, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat că "Alianța este vie și activă, dar puțin zgâriată". Această declarație reflectă impactul deciziilor unilaterale ale SUA, precum amenințarea de a prelua Groenlanda de la Danemarca, un membru NATO, și declanșarea războiului împotriva Iranului fără consultarea aliaților europeni. Războiul din Iran a zguduit economia globală și a generat temeri că ar putea umbri summitul de la Ankara, mai ales în cazul unei escaladări a conflictului, aflat sub un armistițiu fragil, sau a unor noi critici din partea lui Trump la adresa europenilor pentru lipsa de sprijin în operațiunile militare americane. Președintele Trump a sugerat că lipsa de sprijin ar putea absolvi SUA de obligația de a onora angajamentul de apărare reciprocă prevăzut la Articolul 5.
Oficialii NATO confirmă că majoritatea aliaților și-au onorat angajamentele de a permite SUA să utilizeze spațiul aerian și bazele de pe teritoriul lor, chiar dacă războiul din Iran a fost extrem de nepopular în Europa și mulți lideri europeni nu l-au susținut. Războiul a tensionat, de asemenea, relațiile personale dintre Trump și lideri europeni precum prim-ministrul italian Giorgia Meloni și prim-ministrul britanic în exercițiu Keir Starmer. Un diplomat de rang înalt al NATO s-a declarat optimist că aceste tensiuni nu vor reapărea la summit, adăugând cu umor: "Iar dacă se va întâmpla totuși ceva de genul acesta, îl avem întotdeauna pe Mark Rutte, consilierul matrimonial suprem, care să aplaneze conflictele".
Pe lângă aceste tensiuni interne ale alianței, Turcia, țara gazdă, a implementat măsuri drastice de securitate și înfrumusețare a capitalei, care au stârnit critici din partea opoziției și a populației. Angajații municipalității lucrează intens pentru a înfrumuseța marginea drumului spre aeroport cu flori și a ascunde, cu ajutorul unor panouri uriașe, cartierele defavorizate sau casele dărăpănate. Aceste lucrări cosmetice, menite să creeze o impresie pozitivă asupra delegațiilor din cele 31 de țări, au costat, potrivit presei turce, peste 11 miliarde de lire turcești (aproximativ 205 milioane de euro), sumă care include renovarea unui aeroport militar și construirea de noi drumuri. Această abordare contrastează puternic cu nevoile reale ale comunităților locale, sugerând o prioritizare a imaginii externe în detrimentul bunăstării interne.
Din cauza măsurilor de securitate, mai multe artere principale din Ankara vor fi închise pe durata celor două zile ale summitului, obligând locuitorii și comercianții să-și limiteze deplasările și, uneori, să-și închidă temporar magazinele. Mai mult, orice adunare sau manifestație publică a fost interzisă în Ankara începând cu 28 iunie și până la încheierea summitului. Tuncer Bakirhan, copreședintele partidului de opoziție pro-kurd DEM, a protestat vehement, declarând că "Ankara a devenit practic o închisoare în aer liber. (...) Întreaga capitală este paralizată pentru a facilita circulația câtorva coloane oficiale". El a adăugat că "Locuitorii sunt tratați ca niște indesezabili în propriul lor oraș", referindu-se la zvonul, ulterior infirmat, privind închiderea parcurilor pentru joggingul matinal al președintelui francez Emmanuel Macron. Aceste restricții severe subliniază dificultatea de a echilibra securitatea evenimentelor de anvergură cu drepturile și libertățile cetățenilor, o dilemă des întâlnită în organizarea unor astfel de reuniuni internaționale.
Președintele american Donald Trump urmează să ajungă marți în Turcia, prima sa întâlnire fiind cu gazda reuniunii, președintele Recep Tayyip Erdogan. Miercuri, liderul american se va întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, o întâlnire crucială având în vedere relația oscilantă dintre cei doi. În campania prezidențială, Trump promisese că va pune capăt războiului din Ucraina într-o singură zi, dar până acum nu a reușit să obțină un acord. Liderii europeni cer noi eforturi din partea SUA și a Europei pentru reluarea negocierilor dintre Rusia și Ucraina, discuții care sunt blocate, în timp ce Casa Albă a fost concentrată în ultimele luni pe conflictul din Iran. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, a confirmat că Trump a discutat sâmbătă cu Vladimir Putin despre Ucraina și despre summitul NATO, indicând o posibilă coordonare sau cel puțin un dialog prealabil între liderii marilor puteri.
De ce contează
Acest summit NATO este crucial pentru viitorul alianței și pentru securitatea globală. Tensiunile interne, generate de acțiunile unilaterale ale SUA și de criticile președintelui Trump, amenință coeziunea alianței într-un moment în care unitatea este esențială pentru descurajarea Rusiei și sprijinirea Ucrainei. Modul în care liderii vor gestiona aceste diferențe și vor reafirma angajamentul față de principiile NATO va influența capacitatea alianței de a răspunde amenințărilor actuale și viitoare. De asemenea, deciziile privind cheltuielile pentru apărare și sprijinul pentru Ucraina vor avea un impact direct asupra echilibrului de putere în Europa și asupra stabilității regionale.
Concluzie Summitul de la Ankara se anunță a fi un test major pentru unitatea și rezistența NATO, cu implicații profunde pentru securitatea transatlantică. Pe lângă discuțiile despre apărare și sprijinul pentru Ucraina, reuniunea va fi marcată de eforturile diplomatice de a gestiona relația complexă dintre SUA și aliații europeni, în special după războiul din Iran. Întâlnirile bilaterale, în special cea dintre Trump și Zelenski, vor fi atent urmărite pentru a anticipa posibile evoluții în conflictul ruso-ucrainean. Rămâne de văzut dacă "consilierul matrimonial suprem", Mark Rutte, și ceilalți lideri vor reuși să aplaneze divergențele și să reconfirme angajamentul ferm față de valorile și obiectivele NATO, sau dacă alianța va ieși din această reuniune cu noi "zgârieturi" și cu o coeziune slăbită, în contextul unor provocări geopolitice fără precedent.
Rezultatele summitului vor oferi indicii clare despre direcția strategică a alianței în anii următori.