Dispute administrative blochează accesul la sănătate
Mii de cetățeni străini angajați legal în România se confruntă cu o situație paradoxală: deși plătesc lunar contribuții sociale de sănătate, nu apar ca asigurați în sistemul public și sunt refuzați la medic, potrivit unui comunicat al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) dat publicității luni, 6 iulie 2026. Această problemă, calificată de PIFM drept o disfuncționalitate administrativă și tehnică, și nu o lacună legislativă, afectează serios drepturile unor oameni care își îndeplinesc integral obligațiile față de stat.
„Vorbim despre oameni care muncesc legal, plătesc taxe și contribuții la zi, dar care, atunci când au nevoie de un medic, sunt trimiși acasă pentru că nu apar în sistem. Nu cerem nicio favoare și nicio schimbare de lege, cerem ca un sistem care primește deja toate datele necesare să își facă treaba automat. Este o chestiune de bun-simț administrativ și de respect față de niște oameni care își îndeplinesc toate obligațiile”, a declarat Corina Constantin, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, subliniind urgența rezolvării acestei situații.
Problema principală, așa cum este identificată de PIFM, rezidă în lipsa de integrare a bazelor de date între Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Deși Legea nr. 95/2006, la articolul 222, stabilește calitatea de asigurat pe baza rezidenței și a contribuției virate, iar angajatorii depun declarația D112 care reflectă aceste plăți, sistemul informatic al CNAS nu actualizează automat statutul persoanei. Acest lucru transformă un proces ce ar trebui să fie fluid într-o sarcină manuală și birocratică pentru angajatori.
Patronatul semnalează trei categorii de situații frecvente. Prima se referă la cetățeni străini care nu figurează ca asigurați nici după obținerea permisului de ședere, deși contribuția a fost reținută și virată la stat. O a doua situație vizează persoane care nu apar deloc înregistrate în sistem, iar corectarea necesită o solicitare scrisă individuală din partea angajatorului către casa de asigurări competentă pentru fiecare salariat. În al treilea rând, angajatorii cu un număr mare de salariați se lovesc de refuzul sau neprocesarea acestor solicitări, invocându-se lipsa de personal la nivelul instituțiilor responsabile. Aceasta face ca un proces esențial să devină imposibil de gestionat eficient, mai ales în contextul creșterii numărului de lucrători străini în România.
Consecința directă a acestei disfuncționalități este că salariatul străin, deși își achită lunar contribuția de sănătate, nu poate beneficia efectiv de servicii medicale. Într-un răspuns oficial transmis PIFM, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a confirmat că rezidența pe teritoriul României, atestată prin permisul de ședere, constituie condiția de asigurare. Cu toate acestea, blocajul persistă, demonstrând că problema este pur administrativă și tehnică, nu legislativă. În 2023, România a înregistrat un număr record de aproape 140.000 de permise de ședere eliberate pentru muncitori străini, conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, ceea ce amplifică amploarea problemei și numărul potențial de persoane afectate.
PIFM a transmis adrese oficiale către Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, solicitând măsuri concrete. Printre propuneri se numără actualizarea automată a calității de asigurat pe baza contribuțiilor raportate prin declarația D112, eliminând astfel necesitatea cererilor scrise individuale. De asemenea, se cere interoperabilitatea sistemelor informatice între IGI, ANAF și CNAS, o măsură esențială pentru transmiterea automată a datelor privind valabilitatea permiselor de ședere și deblocarea fluxului informațional. Această integrare ar alinia România la standardele UE, unde majoritatea statelor membre au sisteme de interoperabilitate avansate pentru datele cetățenilor, inclusiv cele legate de asigurările sociale.
Alte propuneri ale Patronatului includ introducerea unei proceduri electronice de transmitere în bloc a solicitărilor de înregistrare sau actualizare, dedicată angajatorilor cu un număr mare de salariați, însoțită de un termen legal de soluționare. Se solicită și recunoașterea calității de asigurat pe toată perioada în care se plătește contribuția, inclusiv în intervalul de 90 de zile prevăzut de lege după expirarea documentului de ședere, pentru a evita întreruperile de acoperire medicală. În plus, PIFM propune înființarea unui punct de contact dedicat angajatorilor care gestionează un volum mare de cetățeni străini, ca soluție tranzitorie până la implementarea soluțiilor tehnice definitive. Această inițiativă este crucială, având în vedere că în ultimii cinci ani, numărul lucrătorilor străini din România a crescut cu peste 300%, de la aproximativ 30.000 în 2019 la aproape 140.000 în 2023, conform datelor IGI și INS.
De ce contează
Această problemă administrativă are implicații profunde, afectând nu doar drepturile individuale ale muncitorilor străini, ci și buna funcționare a pieței muncii și atractivitatea României ca destinație pentru forța de muncă. Refuzul accesului la servicii medicale, în ciuda plății contribuțiilor, subminează încrederea în instituțiile statului și poate genera riscuri de sănătate publică. De asemenea, crește povara administrativă pentru angajatori, descurajând angajarea legală a străinilor și, potențial, alimentând piața neagră a muncii. Rezolvarea rapidă a acestei disfuncționalități este esențială pentru respectarea drepturilor omului și pentru consolidarea unui mediu de afaceri predictibil și echitabil.
Situația actuală necesită o intervenție urgentă din partea autorităților române. Fără o acțiune rapidă pentru interoperabilizarea bazelor de date și simplificarea procedurilor, mii de muncitori străini vor continua să fie privați de dreptul fundamental la sănătate, în ciuda faptului că își îndeplinesc obligațiile fiscale. Rămâne de văzut dacă Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor răspunde prompt solicitărilor PIFM și vor implementa soluțiile tehnice și administrative necesare.
Ignorarea acestei probleme ar putea avea consecințe negative pe termen lung asupra imaginii României și a stabilității pieței muncii, într-un context european marcat de o concurență acerbă pentru atragerea forței de muncă calificată și necalificată.