Măsuri de protecție împotriva speciei toxice invazive
Autoritățile elene au implementat o măsură inedită în lupta împotriva extinderii peștelui-balon argintiu (Lagocephalus sceleratus), o specie invazivă și extrem de toxică: instalarea primelor bariere plutitoare menite să protejeze zonele de plajă frecventate de înotători. Sistemul a fost montat în Golful Eubeei de Nord, lângă orașul Chalkida, la aproximativ 130 de kilometri nord de Atena, marcând o premieră pentru Grecia, conform publicației The Guardian și relatărilor Mediafax.
Această inițiativă vine ca răspuns la o problemă tot mai acută în Marea Mediterană de Est, unde peștele-balon argintiu, originar din regiunea Indo-Pacificului, s-a răspândit rapid după ce a pătruns prin Canalul Suez. Biologul marin Ioannis Batjakas, de la Universitatea din Marea Egee, explică faptul că încălzirea apelor Mediteranei, favorizată de schimbările climatice, a creat condiții propice pentru proliferarea acestei specii. Viceprimarul orașului Chalkida, Antonis Spanos, a declarat că inițial vor fi instalați aproximativ 2,5 kilometri de bariere în golfurile locale, urmând ca în săptămânile următoare să fie adăugați încă șapte kilometri în regiune, iar alte municipalități elene au început să adopte măsuri similare.
Peștele-balon argintiu este recunoscut pentru maxilarele sale puternice, capabile să distrugă plasele de pescuit și să provoace răni grave prin mușcătură. Crucea Roșie Elenă a emis o avertizare de sănătate publică, sfătuind persoanele mușcate să solicite imediat asistență medicală din cauza riscului de hemoragii severe. Mai mult, autoritățile avertizează că peștele nu trebuie consumat sub nicio formă, deoarece organele și carnea sa conțin tetrodotoxină, o neurotoxină extrem de puternică, fără antidot cunoscut și potențial fatală. Aceste bariere au fost testate și aprobate nu doar pentru a bloca peștele-balon, ci și meduzele, care au reprezentat o problemă semnificativă pe plajele elene în vara anului precedent.
Invazia peștelui-balon nu este o problemă izolată. Întreaga Mediterană de Est este afectată. În Cipru, de exemplu, autoritățile au introdus încă din 2024 un program de recompense pentru capturarea speciei, reușind să elimine peste 103 tone de pești din apele de coastă. Grecia a urmat exemplul, lansând recent un program similar care oferă pescarilor 5,33 euro pentru fiecare kilogram de pește-balon predat. Această măsură este completată de subvenții pentru combustibil, destinate pescarilor ale căror plase și echipamente sunt distruse de această specie. Peștii capturați sunt congelați și incinerați în instalații speciale de stat, pentru a preveni orice risc de contaminare sau consum accidental.
Deși specia este periculoasă, specialiștii subliniază că atacurile asupra oamenilor sunt rare. Biologul marin Ioannis Batjakas afirmă că peștii-balon nu atacă în mod obișnuit și devin agresivi doar dacă sunt provocați. Principala amenințare pe care o reprezintă este pentru ecosistemele marine, perturbând echilibrul natural și afectând grav activitatea pescarilor prin distrugerea uneltelor de pescuit și reducerea stocurilor de pește autohton. Comparația cu alte specii invazive din Marea Mediterană, cum ar fi meduzele, evidențiază o tendință îngrijorătoare de modificare a biodiversității marine, cu impacte economice și ecologice semnificative.
„De ce contează” Această măsură este crucială pentru economia turistică a Greciei, o destinație majoră pentru turiștii români și europeni. Protejarea plajelor de peștele-balon toxic și de meduze asigură siguranța vizitatorilor și continuitatea activităților estivale, esențiale pentru veniturile locale. Dincolo de turism, inițiativa demonstrează eforturile autorităților de a gestiona impactul schimbărilor climatice și al speciilor invazive asupra ecosistemelor marine și a mijloacelor de trai ale pescarilor, oferind un model pentru alte țări mediteraneene confruntate cu provocări similare.
În contextul extinderii continue a peștelui-balon argintiu în Mediterana de Est, autoritățile elene se confruntă cu provocarea de a extinde și menține aceste sisteme de protecție pe o scară mai largă, în timp ce monitorizează eficacitatea programelor de recompensă pentru pescari. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a controla răspândirea speciei și a proteja atât mediul marin, cât și siguranța publică pe termen lung. Colaborarea regională cu țări precum Cipru și potențiala implicare a Uniunii Europene în strategii comune de combatere a speciilor invazive ar putea fi pași esențiali pentru viitor.
Pentru turiștii români, recomandările autorităților rămân simple: respectarea avertismentelor de pe plaje, evitarea atingerii speciilor marine necunoscute și neconsumarea peștilor din surse neautorizate.