Transmitere neobișnuită, risc crescut în anumite grupuri
O boală bacteriană a pielii, dermatofiloza, cauzată de *Dermatophilus congolensis*, care afecta predominant animalele, a început să se răspândească la oameni în Europa, determinând Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC) să emită o alertă. Inițial considerată o zoonoză sporadică, cu transmitere aproape exclusivă de la animal la animal, bacteria a demonstrat recent o capacitate de transmitere interumană prin contact fizic apropiat, inclusiv sexual, o schimbare semnificativă în dinamica sa epidemiologică. Potrivit ECDC, zeci de cazuri au fost identificate la oameni în ultimele șase luni, în patru țări ale Uniunii Europene, precum și în Norvegia, indicând o evoluție îngrijorătoare a bolii.
Această evoluție a surprins comunitatea medicală, deoarece infecțiile la om erau până acum raportate doar excepțional. Specialiștii subliniază că bacteria *Dermatophilus congolensis* este întâlnită în principal la bovine, dar poate afecta și alte animale domestice și sălbatice. Schimbarea observată, cu grupuri de cazuri legate genetic și epidemiologic, sugerează o adaptare a bacteriei sau o creștere a factorilor de risc specifici populației umane. Această situație impune o vigilență sporită și o înțelegere aprofundată a noilor căi de transmitere pentru a preveni o răspândire mai amplă.
Cazurile raportate, un total de 70 în Franța, Germania, Spania și Suedia, au fost diagnosticate predominant între decembrie 2025 și iunie 2026. Majoritatea pacienților sunt bărbați homosexuali, bisexuali și alți bărbați care întrețin relații sexuale cu bărbați (MSM). În Austria, datele de la două laboratoare din Viena au confirmat zece cazuri în 2025 și alte șapte până la mijlocul anului 2026, majoritatea tot la bărbați. Un aspect notabil este raportarea cazurilor în Norvegia în rândul persoanelor care practică arte marțiale în 2025 și 2026, ceea ce, potrivit Digi24, sugerează o transmitere prin contact direct non-sexual. Această diversitate a contextelor de transmitere subliniază complexitatea situației și necesitatea unor investigații epidemiologice detaliate, așa cum recomandă ECDC.
Pacienții diagnosticați au prezentat leziuni cutanate papulare, pustulare sau solzoase, pruriginoase, în principal în zona genitală și facială, fără simptome sistemice grave. Vestea bună este că, în toate cazurile, leziunile au răspuns favorabil la tratamentul cu antibiotice orale sau topice, iar în unele situații, acestea au dispărut chiar și fără tratament, conform informațiilor citate de HotNews. Aceasta sugerează că, deși boala este neplăcută, nu pare să ducă la complicații severe dacă este diagnosticată și tratată la timp. Cu toate acestea, recunoașterea timpurie este crucială pentru a limita răspândirea.
Riscul unei epidemii generale este evaluat ca fiind foarte scăzut de către ECDC, dar probabilitatea de infectare este considerată mai mare în cazul bărbaților homosexuali, bisexuali și alți bărbați care întrețin relații sexuale cu bărbați (MSM), în special cei cu mai mulți parteneri sexuali și care frecventează locuri unde se desfășoară activități sexuale. Această constatare se aliniază cu tiparul observat în alte boli transmisibile sexual, unde anumite comportamente cresc vulnerabilitatea. Este important de menționat că, deși riscul pentru populația generală este redus, creșterea incidenței în rândul oricărui grup specific necesită atenție sporită din partea autorităților sanitare.
În context european, apariția unei noi căi de transmitere pentru o boală existentă, chiar și una rară, este un semnal de alarmă. Conform datelor Eurostat din 2023, cheltuielile cu sănătatea publică în UE au reprezentat în medie 8,1% din PIB, iar o parte semnificativă din acestea este alocată supravegherii epidemiologice și controlului bolilor transmisibile. Comparativ, România, cu un procent mai redus, trebuie să-și consolideze capacitățile de detectare și răspuns. Prevenirea și controlul bolilor zoonotice și emergente sunt priorități constante la nivelul Uniunii Europene, ilustrate de Strategia „O singură sănătate” (One Health), care recunoaște interconectarea sănătății umane, animale și a mediului. Această strategie devine și mai relevantă în cazul dermatofilozei, având în vedere originea sa animală și transmiterea recentă la om.
ECDC recomandă statelor europene să continue investigațiile epidemiologice și microbiologice pentru a determina cât mai bine căile de transmitere, factorii de risc și amploarea răspândirii. De asemenea, experții subliniază necesitatea creșterii gradului de conștientizare în rândul medicilor și laboratoarelor. Aceasta include sprijinirea recunoașterii la timp a cazurilor, testarea adecvată, accesul timpuriu la tratament și raportarea corectă a infecțiilor. O abordare proactivă, bazată pe colaborarea între specialiștii în sănătate publică și clinicieni, este esențială pentru a gestiona eficient această nouă provocare.
De ce contează
Apariția dermatofilozei umane, cu transmitere interumană confirmată, reprezintă o modificare semnificativă în peisajul bolilor infecțioase europene. Deși riscul pentru populația generală este scăzut, identificarea unor grupuri vulnerabile, precum bărbații care întrețin relații sexuale cu bărbați și practicanții de arte marțiale, impune măsuri specifice de sănătate publică. Monitorizarea atentă și campaniile de informare sunt cruciale pentru a preveni răspândirea și a asigura un diagnostic rapid. Această situație subliniază importanța sistemelor de supraveghere epidemiologică și a capacității de răspuns rapid la noile amenințări de sănătate, esențiale pentru protejarea sănătății publice în România și în întreaga Europă.
În viitor, se așteaptă ca autoritățile sanitare naționale, în colaborare cu ECDC, să intensifice eforturile de monitorizare și cercetare. Este crucial să se elucideze mecanismele precise ale transmiterii interumane și să se identifice eventualii factori genetici sau de mediu care ar fi putut contribui la această schimbare. De asemenea, campaniile de informare și educație sanitară, direcționate către grupurile de risc, vor fi esențiale pentru a limita răspândirea. Rămâne de văzut dacă bacteria *Dermatophilus congolensis* va continua să se adapteze și să-și extindă spectrul de gazde sau dacă măsurile actuale de sănătate publică vor fi suficiente pentru a o ține sub control.
Colaborarea transfrontalieră și schimbul de informații între statele membre UE vor juca un rol decisiv în gestionarea acestei noi provocări.