Val de incendii forestiere amenință localități și insule turistice
Grecia se confruntă, începând de duminică, 5 iulie 2026, cu un val intens de incendii de vegetație, cu 60 de focare raportate la nivel național în ultimele 24 de ore. Autoritățile elene au emis o alertă portocalie de risc „foarte ridicat” de incendii pentru numeroase regiuni, inclusiv capitala Atena, Attica și insula turistică Creta, o situație generată de combinația dintre temperaturile ridicate și vânturile puternice, potrivit informațiilor furnizate de AFP și preluate de HotNews.
Cea mai afectată zonă este Macedonia Centrală, din nordul țării, unde au fost înregistrate 15 focare, conform Digi24. Un incendiu de proporții a izbucnit la periferia Salonicului, al doilea oraș ca mărime al Greciei, extinzându-se până în localitatea Oreokastro. Flăcările au mistuit complet două fabrici mari – una de reciclare și una de procesare a petrolului – degajând un fum negru, extrem de toxic, care s-a răspândit până în centrul Salonicului. În consecință, autoritățile au emis o alertă critică, sfătuind locuitorii să rămână în case și să țină ferestrele închise pentru a se proteja de noxele potențial periculoase.
Sâmbătă seara, situația a devenit critică în Oreokastro, unde flăcările s-au apropiat periculos de locuințe, determinând ordine de evacuare. De asemenea, 151 de pacienți dintr-un centru de îngrijire pe termen lung, situat în apropierea incendiului, au fost transferați de urgență la alte spitale din oraș, un efort logistic complex ce subliniază gravitatea situației. Operațiunea de stingere a incendiilor din jurul Salonicului implică un contingent impresionant de 154 de pompieri, susținuți de 52 de vehicule, două avioane cu bombe cu apă și două elicoptere, conform datelor Serviciului de Pompieri.
Un aspect îngrijorător al situației este suspiciunea de incendiere. Serviciul Elen de Pompieri a anunțat arestarea unui bărbat în vârstă de 76 de ani, suspectat că ar fi provocat incendiul de lângă Salonic. Potrivit Digi24, acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice în momentul reținerii, iar surse judiciare citate de AFP menționează că suspectul a fost deja adus în fața procurorului duminică. Majoritatea celor 60 de incendii raportate la nivel național au fost însă ținute sub control rapid, indicând o eficiență a intervențiilor, dar și o presiune constantă asupra resurselor de urgență.
Riscul „foarte ridicat” de incendii rămâne în vigoare pentru o mare parte din Creta și pentru insulele din apropierea coastei turcești, precum Chios și Samos, pe parcursul zilei de luni, conform hărții publicate zilnic de Agenția de Protecție Civilă. Acest fenomen nu este nou pentru Grecia, care se confruntă anual cu incendii devastatoare, în special în lunile de vară. Datele Eurostat din 2023 arătau că Grecia se numără printre statele membre UE cu cele mai mari suprafețe forestiere și de vegetație afectate de incendii, înregistrând pierderi semnificative în ultimii cinci ani. De exemplu, în vara anului 2021, Grecia a fost lovită de cele mai grave incendii din ultimii 30 de ani, cu mii de hectare arse și zeci de mii de oameni evacuați, o situație care a necesitat asistență internațională substanțială.
Comparativ cu alte țări mediteraneene, Grecia se confruntă cu o combinație particulară de factori de risc: perioade prelungite de secetă, temperaturi extreme care pot depăși 40 de grade Celsius și vânturi puternice, cunoscute sub numele de „meltemi”, care pot răspândi rapid flăcările. Aceste condiții climatice, exacerbate de schimbările climatice globale, transformă fiecare vară într-o provocare majoră pentru sistemul de protecție civilă elen. Experți în climatologie de la Universitatea din Atena au avertizat în rapoartele din 2025 că frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv a valurilor de căldură și a secetelor, sunt în creștere, punând o presiune considerabilă asupra ecosistemelor și infrastructurii.
**De ce contează** Acest val de incendii are implicații majore pentru Grecia, afectând nu doar mediul înconjurător și infrastructura, ci și economia, în special sectorul turistic vital. Evacuările și alertele de fum toxic afectează direct locuitorii și potențialii turiști, generând incertitudine și pierderi economice. Situația subliniază vulnerabilitatea țării la schimbările climatice și necesitatea unor măsuri preventive și de intervenție mai robuste, inclusiv o educație publică sporită privind riscurile și comportamentele responsabile. Protejarea patrimoniului natural și a siguranței cetățenilor devine o prioritate absolută.
Pe măsură ce riscul de incendii rămâne ridicat și în zilele următoare, autoritățile elene continuă să monitorizeze situația și să mobilizeze resurse suplimentare. Focusul se va muta pe evaluarea pagubelor și pe investigarea cauzelor, în special în cazul incendiilor suspectate a fi provocate. Întrebarea fundamentală rămâne dacă strategiile actuale de prevenire și combatere a incendiilor sunt suficiente în fața intensificării fenomenelor meteorologice extreme.
Pe termen lung, Grecia va trebui să investească masiv în soluții de adaptare la schimbările climatice și în modernizarea infrastructurii de intervenție, pentru a proteja populația și ecosistemele sale fragile de o amenințare care devine tot mai acută de la an la an.