Cum se formează și de ce contează
Fenomenul cupolelor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Fenomenul cunoscut sub numele de „cupolă de căldură” devine tot mai frecvent și mai intens la nivel global, transformând lunile de vară în perioade insuportabil de calde și umede, care pun în pericol milioane de oameni. Aceste structuri atmosferice sunt, în esență, sisteme de înaltă presiune care plutesc deasupra unei regiuni, captând căldura și umiditatea, conform rapoartelor AP și Mediafax. Experții avertizează că, pe măsură ce planeta se încălzește, aceste cupole de căldură se agravează și devin mai răspândite, amplificând temperaturile deja ridicate și prelungind perioadele de caniculă.
Jennifer Francis, specialistă în climă la Centrul de Cercetare Climatică Woodwell, explică faptul că „conceptul de cupolă termică înseamnă, de fapt, că aerul din această regiune este foarte cald și știm că aerul cald se extinde.” Ea adaugă că, în practică, acest lucru duce la „umflarea” straturilor atmosferei în sus. Procesul începe cu un flux de aer cald spre nord, care determină aerul să coboare, presiunea atmosferică să crească și, implicit, temperaturile să crească semnificativ. Zachary Labe, specialist în climă la Climate Central, un colectiv independent de oameni de știință, subliniază că aceste cupole de căldură sunt direct responsabile pentru valurile de căldură, fiind asociate cu condiții foarte uscate și însorite care persistă mai multe zile, captează căldura la suprafață și contribuie la amplificarea acesteia.
Impactul acestor fenomene a fost resimțit intens la începutul anului 2026 în diverse regiuni ale lumii. Statele Unite continentale au înregistrat în martie 2026 cea mai anormal de caldă lună din ultimii 132 de ani, cu temperaturi extreme record, inițial în sud-vest, apoi extinzându-se în restul țării. Căldura a afectat sever turneul de la Roland Garros și anumite părți ale Indiei în luna mai 2026. Începând cu mijlocul lunii iunie 2026, Europa a fost lovită de temperaturi maxime neobișnuite pentru sezon, atingând aproximativ 40 de grade Celsius în multe locații, tot din cauza unei „cupole de căldură”.
Legătura dintre aceste evenimente extreme și schimbările climatice este una directă, așa cum subliniază oamenii de știință. Pe măsură ce planeta se încălzește, ca urmare a arderii combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze) și a defrișărilor masive, valurile de căldură devin mai severe, durează mai mult și apar cu o frecvență crescută. Jennifer Francis afirmă categoric: „Valurile de căldură de acest gen sunt direct legate de criza climatică și de schimbările climatice, și acest lucru se datorează modului în care am ars combustibili fosili și am defrișat pădurile atât de mult timp, crescând concentrația de gaze care captează căldura în atmosferă.” Ea adaugă că „aceste tipuri de valuri de căldură și secete, precum și incendiile asociate, se intensifică, exact așa cum ne-am aștepta într-o lume care se încălzește.”
La nivel european, monitorizarea fenomenelor meteorologice extreme este realizată de instituții precum Copernicus Climate Change Service (C3S), care confirmă tendințele de creștere a temperaturilor. Datele din 2025 au arătat o creștere cu 1,2°C peste nivelurile preindustriale, iar proiecțiile pentru 2026 indică o continuare a acestei tendințe. Comparația cu alte regiuni ale lumii, cum ar fi cele din Asia și America de Nord, arată o sincronicitate a valurilor de căldură, sugerând o amplificare globală a fenomenului, nu doar regională. Spre exemplu, în India, valurile de căldură din mai 2026 au afectat milioane de persoane, similar cu situațiile din sud-vestul Statelor Unite din martie 2026, unde s-au înregistrat recorduri de temperatură pentru 132 de ani. Criticii politicilor climatice actuale, inclusiv organizații precum Greenpeace, susțin că măsurile guvernelor europene și mondiale sunt insuficiente pentru a contracara ritmul accelerat al schimbărilor climatice, solicitând o tranziție mult mai rapidă către energii regenerabile și o reducere drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră.
### De ce contează
Impactul cupolelor de căldură depășește disconfortul termic, având consecințe grave asupra sănătății publice, economiei și mediului. Creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură pune presiune pe sistemele de sănătate, crescând riscul de insolație, deshidratare și agravarea afecțiunilor cronice, în special la persoanele vulnerabile. Sectoarele economice precum agricultura și energia sunt direct afectate, prin secete prelungite și cerere crescută de energie pentru răcire. De asemenea, aceste fenomene amplifică riscul de incendii de vegetație, cu efecte devastatoare asupra ecosistemelor și a calității aerului, ceea ce subliniază urgența adoptării unor strategii eficiente de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice.
În fața acestor provocări, experții subliniază importanța adoptării unor măsuri de protecție individuală. Hidratarea constantă este esențială în condiții de căldură și umiditate ridicate. Este recomandat să se evite exercițiile fizice în aer liber în timpul orelor de vârf ale căldurii și să se caute umbra sau accesul la aer condiționat. Multe orașe oferă centre de răcorire pentru a oferi alinare populației. Răcorirea în piscine sau în ape din apropiere poate, de asemenea, să ajute. Cupolele termice pot îngreuna recuperarea completă după temperaturile ridicate pe timp de noapte, făcând crucială găsirea unor metode de a menține un mediu răcoros pe parcursul întregii zile și seri.
Întrebarea deschisă rămâne dacă aceste măsuri individuale, alături de eforturile globale de reducere a emisiilor, vor fi suficiente pentru a contracara impactul din ce în ce mai sever al schimbărilor climatice.