Oraș bizantin și morminte antice, scoase la lumină
Egiptul a anunțat sâmbătă, 4 iulie 2026, două descoperiri arheologice de o importanță excepțională: un oraș rezidențial bizantin bine conservat în oaza Dakhla și 18 morminte antice la situl Marina el-Alamein, în apropiere de Alexandria. Aceste revelații sunt considerate cruciale pentru înțelegerea vieții cotidiene din Egiptul antic și bizantin, precum și pentru impulsionarea sectorului turistic, vital pentru economia țării. "Aceste descoperiri oferă informații prețioase despre dezvoltarea urbană, activitățile economice și viața cotidiană din perioada bizantină, contribuind semnificativ la patrimoniul cultural mondial", a declarat un reprezentant al Ministerului Turismului și Antichităților, subliniind speranța că ele vor atrage un număr și mai mare de vizitatori.
Prima descoperire majoră, un oraș rezidențial din secolul al IV-lea, a fost identificată în oaza Dakhla, situată în deșertul vestic al Egiptului. Această așezare datează dintr-o perioadă în care Egiptul făcea parte din vastul Imperiu Bizantin. Arheologii au scos la iveală o rețea urbană complexă, cu străzi orientate nord-sud și est-vest, care delimitau piețe și spații publice. În inima orașului, a fost descoperită o basilică impunătoare, ridicată la mijlocul secolului al IV-lea, flancată de ruinele a două turnuri de pază care protejau periferia așezării. Potrivit Associated Press și Mediafax, cercetătorii au găsit fortificații cu ziduri groase de apărare și numeroase locuințe cu săli de primire și acoperișuri boltite, indicând un nivel avansat de organizare urbană și arhitecturală.
Printre locuințele dezgropate se numără și casa lui Tisous, identificat ca diacon al bisericii, despre care specialiștii cred că ar fi funcționat ca lăcaș de cult înainte de construirea basilicii. Descoperirile nu se opresc aici: au fost găsite cuptoare pentru pâine, bucătării și unelte din piatră pentru măcinarea cerealelor, oferind o imagine clară a vieții cotidiene. De asemenea, au fost recuperate monede de bronz bine conservate, purtând portretele unor împărați bizantini, inscripții latine și simboluri creștine, alături de monede de aur emise în timpul împăratului Constantius al II-lea (337-361 d.Hr.). Un număr de aproximativ 200 de fragmente ceramice, cunoscute sub numele de ostraca, au fost de asemenea identificate. Acestea, conform surselor citate de Digi24, conțin inscripții despre tranzacții comerciale, corespondență și alte aspecte ale vieții de zi cu zi. Importanța oazei Dakhla este recunoscută și la nivel internațional, fiind inclusă pe lista tentativă UNESCO pentru patrimoniul mondial, ceea ce subliniază valoarea excepțională a acestui sit.
Cea de-a doua descoperire semnificativă a avut loc la situl arheologic Marina el-Alamein, la aproximativ 100 de kilometri vest de Alexandria. Aici, arheologii au dezgropat 18 morminte antice, ridicând numărul total al mormintelor identificate în acest sit la 48. Dintre cele 18 morminte noi, unsprezece sunt săpate direct în stâncă, la o adâncime medie de opt metri, iar celelalte șapte sunt construite la suprafață din calcar. În cadrul cercetărilor, au fost recuperate și alte artefacte, precum vase ceramice, amfore, lămpi, farfurii, altare și bazine din calcar, toate contribuind la o înțelegere mai profundă a practicilor funerare și a vieții din acea epocă. Situl Marina el-Alamein, descoperit în 1986, este considerat a fi locul fostului oraș-port greco-roman Leukaspis, fondat în secolul al II-lea și prosper până în secolul al IV-lea, conform informațiilor furnizate de Associated Press și AIJES News.
O descoperire deosebit de notabilă în Marina el-Alamein este un sarcofag de granit, lung de 2,5 metri, care conținea resturi umane aflate acum sub analiză. Aproape de sarcofag, au fost găsite fragmentele unei statui de sfinx din ipsos. Un aspect fascinant, menționat de toate sursele, este identificarea a patru piese de aur introduse în gura unor persoane decedate, o practică funerară antică cunoscută sub denumirea de „limba de aur”. Această practică, întâlnită și în alte culturi antice, sugerează o credință în necesitatea unei limbi de aur pentru a vorbi cu zeii în lumea de dincolo sau pentru a asigura o trecere sigură. Descoperirile din Marina el-Alamein, inclusiv cele legate de ritualurile funerare, completează imaginea unui oraș-port prosper, cu legături comerciale și culturale extinse în Mediterana antică.
Egiptul mizează în mod constant pe patrimoniul său arheologic vast pentru a susține redresarea turismului, un sector care a fost puternic afectat de ani de instabilitate politică și, mai recent, de pandemia de COVID-19. Potrivit datelor oficiale, țara a înregistrat un număr record de 19 milioane de turiști anul trecut (2025), o creștere de 21% față de 2024. Această tendință pozitivă a continuat și în primele patru luni din 2026, cu 6,1 milioane de vizitatori, comparativ cu 5,7 milioane în aceeași perioadă a anului precedent. Aceste cifre subliniază rolul crucial al descoperirilor arheologice în strategia națională de dezvoltare economică, transformând istoria antică într-un motor de creștere modern. Ministerul Turismului și Antichităților a confirmat aceste date, subliniind importanța investițiilor continue în cercetare și conservare.
De ce contează
Aceste descoperiri sunt esențiale nu doar pentru Egipt, ci pentru întreaga comunitate arheologică mondială. Ele oferă o perspectivă unică asupra vieții cotidiene, a structurilor sociale și a practicilor religioase dintr-o perioadă crucială a istoriei egiptene, când influențele bizantine și greco-romane se împleteau. Pentru Egipt, ele reprezintă o ancoră economică puternică, atrăgând turiști și generând venituri esențiale pentru dezvoltare. În contextul global, ele contribuie la patrimoniul universal, îmbogățind cunoștințele noastre despre civilizațiile antice și continuitatea culturală în regiune. Mai mult, ele demonstrează potențialul încă neexplorat al deșertului egiptean.
În viitorul apropiat, se așteaptă ca analizele detaliate ale artefactelor și ale rămășițelor umane să ofere informații și mai precise despre dieta, sănătatea și structura socială a locuitorilor din oaza Dakhla și Marina el-Alamein. Echipa de arheologi va continua să exploreze aceste situri, existând un potențial considerabil pentru noi descoperiri care ar putea schimba și mai mult înțelegerea noastră asupra Egiptului bizantin și greco-roman. De asemenea, autoritățile egiptene vor trebui să gestioneze cu atenție afluxul de turiști, pentru a asigura conservarea pe termen lung a acestor situri fragile, în timp ce maximizează beneficiile economice.
Colaborarea internațională în cercetare și conservare va fi vitală pentru succesul pe termen lung al acestor eforturi.